Știri noi, investigații și analize

ANALIZĂ PSD, aliat cu AUR, distruge sistematic mai multe jaloane PNRR sau le blochează. Mai sunt 26 de zile până la închiderea PNRR

Atacul PSD și AUR asupra legii decarbonizării - care ar bloca PNRR, iar România ar pierde miliarde de euro - nu este singular. Partidul lui Grindeanu s-a aliat cu cel al lui Simion și fie blochează legi importante, fie le modifică astfel încât să nu îndeplinească cerințele PNRR. Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Marți, președintele Nicușor Dan a avut pentru prima oară un atac direct la măsurile promovate de PSD: „Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a scris el, referindu-se la amendamentele aduse la legea decarbonizării. Legi și HG-uri distruse sau blocate de PSD-AUR Dar acest caz nu este singular: PSD a amenințat că va ataca în contencios administrativ Hotărârea de Guvern prin care se adopta Strategia Biodiversității. Premierul Bolojan a cedat, iar PNL a promovat legea sub formă de proiect de lege. Strategia a fost convenită cu Comisia Europeană și este jalon PNRR. Acum, PSD amenință că o va schimba radical: „Un miliard de euro nu poate fi un motiv să votăm în orb. Nu voi vota in orb, nici eu si nici PSD. Am citit acest document şi am formulat 20 de amendamente pe care le-a asumat Partidul Social Democrat si le-am depus in Senatul României. Prin adoptarea propunerilor mele, vom proteja natura, dar niciun ONG nu va mai bloca: construcţia de hidrocentrale; ⁠exploatarea gazelor naturale; ⁠mineritul Romaniei; ⁠coridoarele strategice de energie electrică şi gaze naturale”, a scris fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Legea salarizării bugetarilor, jalon de aproape 800 milioane de euro, este blocată, la cererea sindicatelor instigate de PSD. Legea integrității: blocată de amendamentele prin care PSD vrea să-l demită pe Dominic Fritz, iar AUR să-l oblige pe Nicușor Dan să declare veniturile partenerei sale. Mai mulți juriști spun că amendamentele PSD și AUR sunt neconstituționale, legea ar pica la CCR și România ar pierde banii din PNRR. Mai multe hotărâri de guvern atacate de PSD la Curtea de Apel, care a suspendat aplicarea acestor HG-uri, făceau parte din jaloanele PNRR. O banală hotărâre de guvern privind reorganizarea ministerului Agriculturii, hotărâre care a fost suspendată, era condiție PNRR: „Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv a Jalonului nr. 508 aferent Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, precum și de obligația de a asigura Agenției Domeniilor Statului capacitatea operațională necesară identificării, cartografierii și inventarierii terenurilor degradate ale statului care urmează să fie valorificate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile. Aceste activități constituie o etapă indispensabilă pentru implementarea Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, al cărei obiectiv îl reprezintă creșterea rezilienței și a independenței energetice a României prin extinderea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile și care beneficiază de o alocare totală de 3.011.752 de euro”, a explicat Guvernul.

De ce scade Dunărea, deși în România a plouat abundent: explicațiile specialiștilor

Debitul Dunării rămâne foarte scăzut, în ciuda ploilor și inundațiilor înregistrate recent în România. Conf. dr. Ionuț Minea, geograf la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat, pentru Ziarul de Iași, faptul că fluviul intră în țară deja afectat de deficitul hidrologic acumulat în bazinul superior. Ploile din România nu pot compensa deficitul Potrivit specialistului, chiar și precipitațiile abundente din țară ar putea crește debitul Dunării doar cu câteva procente, cel mult 10-15%. Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Fluviul intră în România, la Baziaș, cu aproximativ 1.400-1.500 de metri cubi pe secundă, iar debitele aduse de Jiu, Olt, Siret și Prut nu sunt suficiente. În plus, o parte din apă este reținută în lacurile de acumulare. Rezerve consistente în județul Iași Acumulările din județul Iași au însă grade ridicate de umplere. Lacul Tansa este plin, iar Hălceni și Pârcovaci depășesc 70%. Aceste rezerve locale asigură alimentarea populației, dar nu pot modifica semnificativ debitul Dunării. Seceta a început din primăvară Deficitul hidrologic s-a instalat încă din martie, afectând afluenții Dunării din Alpi și Carpați. Dacă precipitațiile nu revin în bazinul superior, nivelul fluviului ar putea continua să scadă.

Călin Georgescu asmute suveraniștii împotriva euro cu argumente false: „Duce la o scumpire generalizată”. Datele publice arată că nu este adevărat

Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a scris că România trebuie să păstreze leul și să refuze trecerea la euro: „Renunți la leu, renunți la suveranitate. O țară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede. Leul este mai mult decât o monedă. Este fortăreața noastră, principalul instrument prin care ne apărăm economia”. De fapt, leul a fost adoptat ca monedă națională a României la 22 aprilie 1867, prin legea monetară adoptată în timpul domniei lui Carol I. Denumirea a fost inspirată de vechiul leu olandez (leeuwendaalder), care circulase frecvent în spatiul românesc în secolele anterioare. Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite El a mai afirmat că: „Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda”. Acest argument este fals. În Uniunea Europeană sunt 20 de țări care au adoptat euro, în nici una nu s-a înregistrat o explozie a inflației ca urmare a folosirii acestei monede. Inflația nu a crescut după trecerea la euro a țărilor din Europa de Est Cum a evoluat inflația în foste state comuniste, înainte și după trecerea la euro: Lituania avea înainte de a intra în euro, în 2014, o inflație de 0%. În 2015 a avut minus 1% inflație, adică deflație, iar în 2016 a fost spre 1% Letonia avea inflație zero în 2013, înainte de a intra în euro, a fost spre 1% în 2014 și zero în 2015 Estonia: 3% în 2010, 5% în 2011, când a adoptat euro, dar creșterea inflației s-a datorat în principal creșterii puternice a salariilor. Ulterior, inflația a scăzut, a revenit la 3% în 2013 Croația avea o inflație de 10-11% în 2022, înainte de a adopta euro. A scăzut la 8-9% în 2023, anul trecerii la euro, și a ajuns la 2-3% în 2025 Bulgaria a adoptat euro la 1 ianuarie 2026 și rata anuală a inflației se situează la 5,4% în iunie 2026. Aceasta reprezintă o scădere față de nivelul maxim de 6,9% înregistrat în mai 2026. Datele oficiale furnizate atât de Banca Centrală Europeană (BCE), cât și de Banca Națională a Bulgariei (BNB) confirmă faptul că trecerea efectivă la moneda euro, care a avut loc la 1 ianuarie 2026, a provocat doar o creștere marginală și punctuală a prețurilor, cuprinsă între 0,3% și 0,4%. Bulgaria ține prețurile sub control obligând comercianții să le afișeze atât in euro, cât și in leva. Însă Călin Georgescu susține că: „Euro nu este garanția prosperității, iar moneda națională nu este o piedică în calea ei. Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda. Din nou. Cine va plăti prețul? Poporul român. Omul de rând. Micul producător va fi lovit crunt, până la dispariție”.

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net

Noua Lege a salarizării schimbă modul în care vor fi construite veniturile angajaților statului. Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026, calculul pornește de la o valoare de referință, continuă cu coeficientul funcției, gradul profesional și vechimea, iar la salariul de bază astfel rezultat se pot adăuga sporuri, indemnizații și alte drepturi. Abia după reținerea taxelor se ajunge la suma virată pe card. Prima etapă: identificarea funcției și a coeficientului Fiecare funcție din sectorul public este așezată într-o grilă și primește un coeficient de salarizare. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Acesta arată poziția postului în ierarhia bugetară și reflectă responsabilitatea, complexitatea muncii, nivelul de pregătire, impactul deciziilor și condițiile în care se desfășoară activitatea. Proiectul introduce 12 grade salariale, iar coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8. Gradul salarial nu trebuie confundat cu gradul profesional: primul arată poziția funcției în ierarhia generală, în timp ce al doilea indică nivelul de evoluție al angajatului în cariera sa. În anexele legii, un post poate apărea diferențiat, de exemplu, pentru debutant, asistent, principal, specialist sau grad profesional superior. Fiecărei asemenea încadrări îi corespunde un coeficient distinct. Valoarea de referință este „unitatea de măsură” Pentru anul 2027, proiectul indică o valoare de referință de 4.100 de lei. Aceasta nu reprezintă salariul primit pe card și nici salariul automat acordat fiecărui bugetar. Este o valoare brută, utilizată pentru calcularea salariului de bază. Formula inițială este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut la gradația 0 De exemplu, un coeficient de 1,50 conduce la un salariu de bază de 6.150 de lei brut, iar un coeficient de 2,00 produce un salariu de bază de 8.200 de lei brut. Sumele rezultate se rotunjesc din leu în leu în favoarea angajatului. Dacă salariul calculat pentru o normă întreagă ar fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, angajatul trebuie remunerat cel puțin la nivelul salariului minim legal. Gradul profesional este deja reflectat în coeficient Gradul profesional nu se adaugă, de regulă, ca un procent separat peste salariu. El influențează coeficientul înscris în grilă. Un debutant și un angajat cu grad profesional superior, chiar dacă ocupă funcții din aceeași familie ocupațională, pot avea coeficienți diferiți. Prin urmare, avansarea în grad profesional poate însemna trecerea la o altă poziție din anexă și la un coeficient mai mare. Salariul nu se stabilește doar după denumirea generală a postului. Contează funcția concretă, nivelul studiilor, gradul sau treapta profesională și, în unele domenii, vechimea în specialitate cerută pentru ocuparea postului. Vechimea majorează succesiv salariul de bază Pentru majoritatea funcțiilor de execuție, coeficienții din anexe sunt prevăzuți pentru gradația 0, adică pentru o vechime de până la trei ani. Ulterior se aplică majorări succesive, în funcție de vechimea totală în muncă: între 3 și 5 ani: 7,5%; între 5 și 10 ani: încă 5%; între 10 și 15 ani: încă 5%; între 15 și 20 de ani: încă 2,5%; peste 20 de ani: încă 2,5%. Procentele se aplică succesiv, nu se adună pur și simplu și nu se calculează toate la salariul inițial. La fiecare trecere într-o gradație, procentul se aplică salariului de bază existent în acel moment. Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă de vechime este inclusă deja în salariul de bază. Sporurile se adaugă după stabilirea salariului de bază După ce sunt aplicate coeficientul și gradația de vechime, rezultă salariul de bază brut. Peste acesta pot fi acordate sporurile și celelalte componente prevăzute pentru funcția respectivă. Proiectul păstrează sporuri pentru condiții de muncă, activități speciale, ore suplimentare, muncă în zile de repaus sau sărbători, handicap și implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene. Nu fiecare angajat va primi însă toate aceste drepturi. Ele depind de locul de muncă, activitatea efectiv desfășurată și condițiile stabilite în lege și în anexele familiei ocupaționale. La nivelul fiecărui ordonator principal de credite, suma sporurilor și a altor drepturi care intră sub plafon nu va putea depăși, în general, o medie de 20% din totalul salariilor de bază. Aceasta nu înseamnă neapărat că fiecare salariat va avea sporuri de maximum 20%. Unii pot primi un procent mai mare, iar alții unul mai mic sau deloc, cu respectarea mediei instituției și a excepțiilor prevăzute de lege. Ce poate intra în salariul lunar brut Proiectul face diferența între salariul de bază și salariul lunar. Salariul lunar poate cuprinde: salariul de bază + sporuri + indemnizații + prime + premii + alte drepturi salariale Pot apărea, după caz, plata orelor suplimentare, indemnizația de hrană, sporul pentru proiecte europene, plata pentru anumite condiții de muncă ori alte componente prevăzute expres pentru domeniul respectiv. Unele drepturi nu sunt permanente. Orele suplimentare depind de munca efectiv prestată, premiile de performanță depind de evaluare și de fondurile disponibile, iar anumite indemnizații sunt acordate numai în lunile în care sunt îndeplinite condițiile legale. Din acest motiv, doi angajați cu același salariu de bază pot primi sume diferite pe card. Un exemplu orientativ de calcul Să presupunem că un angajat are un coeficient de 2,00 și o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani. Salariul de bază la gradația 0 este: 4.100 × 2,00 = 8.200 de lei brut Apoi se aplică succesiv majorările de vechime: gradația 1: 8.200 + 7,5% = 8.815 lei; gradația 2: 8.815 + 5% = aproximativ 9.256 lei; gradația 3: 9.256 + 5% = aproximativ 9.719 lei. Dacă angajatul beneficiază, ipotetic, și de un spor de 10% calculat la salariul de bază, acesta ar fi de aproximativ 972 de lei. Salariul lunar brut ar ajunge astfel la aproximativ 10.691 de lei. Sporul concret, baza sa de calcul și celelalte drepturi depind de funcția ocupată și de prevederile aplicabile fiecărei familii ocupaționale. Cum se ajunge de la brut la net Din salariul lunar brut sunt reținute contribuțiile și impozitul prevăzute de Codul fiscal: CAS pentru pensie: 25%; CASS pentru sănătate: 10%; impozit pe venit: 10%, aplicat bazei rămase după scăderea contribuțiilor și, după caz, a deducerilor. În exemplul de mai sus, pentru un brut de aproximativ 10.691 de lei și fără deduceri sau facilități fiscale, suma netă ar fi de aproximativ 6.250 de lei. Calculul final poate varia în funcție de deducerea personală, persoanele aflate în întreținere, eventualele scutiri și regimul fiscal al anumitor componente salariale. Prin urmare, coeficientul din grilă nu poate fi confundat cu salariul net. El stabilește doar punctul de plecare al calculului. Salariul actual poate fi protejat prin diferența tranzitorie Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mic decât cel aflat în plată înaintea aplicării sale, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta are rolul de a evita o diminuare imediată a venitului lunar pentru angajații existenți. Diferența nu modifică însă coeficientul și nu devine parte permanentă a salariului de bază. Ea este un drept individual separat, destinat perioadei de tranziție către noua grilă, și se poate reduce pe măsură ce salariul calculat după noile reguli crește. Formula completă, pe înțelesul tuturor În forma cea mai simplă, traseul de la grilă la card va fi: valoarea de referință × coeficientul funcției → aplicarea gradației de vechime → salariul de bază brut → adăugarea sporurilor și a celorlalte drepturi → salariul lunar brut → scăderea CAS, CASS și a impozitului → salariul net Pentru fiecare bugetar, calculul concret va depinde de anexa în care este încadrată funcția, gradul profesional, vechimea, sporurile aplicabile și situația fiscală individuală. Din acest motiv, simpla identificare a unui coeficient în grilă nu arată, singură, câți bani vor intra efectiv pe card.

Ultima oră

Dileme la dezbaterea amendamentului AUR anti-Mirabela Grădinaru: ce face demnitarul cu două concubine pe an? Depun ambele declarații de avere?

Politică