EXCLUSIV Cea mai grosolan trucată licitație: a câștigat oferta cu 292 de milioane de lei mai scumpă

Licitația pentru construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj va intra în istoria “tunurilor” date în România pe bani publici: statul român va plăti cu peste 292 de milioane de lei mai mult decât ar fi dat pe oferta cu cel mai mic cost. Câștigătoarea licitației este o asociere de firme, condusă de compania turcă CCN, din care fac parte și două firme controlate de un sponsor PSD din Buzău, apropiat de Marcel Ciolacu. Licitația a fost tranșată de o altă pesedistă și, în final, de judecătoarea de la Curtea de Apel București care a decis că Realitatea Plus poate emite și după ce licența i-a fost retrasă de CNA. 1,48 miliarde lei versus 1,77 miliarde lei Licitația pentru construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai mari proiecte publice din domeniul sănătății, cu o valoare estimată de peste două miliarde de lei fără TVA, a fost marcată de diferențe uriașe între ofertele depuse. Oferta cea mai bună a fost a asocierii condusă de compania Leviatan, care a propus un preț de aproximativ 1,48 miliarde de lei. Oferta desemnată în final câștigătoare, depusă de asocierea condusă de compania turcă CCN, a fost cu circa 300 de milioane de lei mai mare: 1,77 miliarde de lei. Oferte analizate timp de șase luni Procedura de licitație, organizată de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), a fost lansată în iunie 2024, iar ofertele au fost depuse până la finalul acelui an. A urmat o perioadă de evaluare de aproximativ șase luni, în care comisia de evaluare a ANDIS a analizat în detaliu propunerile tehnice și financiare. În iulie 2025, comisia ANDIS a finalizat analiza financiară și a întocmit procesul-verbal nr. 3634/08.07.2025. Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat Potrivit procesului-verbal menționat, majoritatea membrilor comisiei de evaluare (trei din cinci) au considerat că oferta Leviatan este admisibilă. Documentele arată că ofertantul a furnizat toate clarificările solicitate, iar comisia a apreciat că acestea sunt suficiente pentru a demonstra sustenabilitatea prețului și corelarea elementelor financiare. O eroare materială scumpă În mod explicit, comisia a reținut că ofertantul a dat dovadă de diligență în furnizarea documentelor necesare și că identificarea și corectarea unei erori nu îi conferă un avantaj competitiv, ci contribuie la corectitudinea formării prețului. Despre ce eroare era vorba? În propunerea sa financiară, Leviatan a făcut o eroare materială: la articolul „B04 - lucrări de branșament/racord energie electrică”, a menționat un cost de aproximativ 385.000 de lei. De fapt, fuseseră omise două cifre în fața sumei, situație lămurită în urma clarificărilor: Leviatan a transmis un nou formular, în care valoarea corectă era de 13.385.000 de lei. Deși mare, de 13 milioane de lei, diferența era de sub 1% din valoarea contractului ofertat de Leviatan. Supereroii de la ANAP: analiză în două zile Procesul-verbal al comisiei de evaluare a ANDIS, întocmit pe 8 iulie 2025, a fost transmis în aceeași zi către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care avea responsabilitatea unei verificări a procedurii. Doar două zile mai târziu, pe 10 iulie 2025, ANAP a emis un “aviz conform condiționat”, adică cu observații. Acest aviz a schimbat radical cursul procedurii de licitație. Potrivit avizului conform condiționat, ANAP avea două mari critici la adresa ofertei asocierii conduse de Leviatan. Prima critică: potrivit ANAP, oferta Leviatan, de 1,48 miliarde de lei (reprezentând 73,77% din valoarea estimată a contractului), era neobișnuit de scăzută și necesită justificări solide. Instituția a solicitat dovezi care să justifice nivelul scăzut al prețului și a analizat răspunsurile oferite de Leviatan. Concluzia ANAP a fost că justificările nu sunt suficiente. A doua critică a privit corectarea erorii materiale: din punctul de vedere al ANAP, nu era vorba despre o simplă clarificare, ci despre o modificare a ofertei, ceea ce atrăgea automat respingerea acesteia. ANAP nu crede în eroarea materială Această interpretare era în contradicție directă cu poziția comisiei de evaluare a ANDIS, organizatoarea licitației pentru construirea Spitalului Regional de Urgență din Cluj. În timp ce comisia a considerat că documentele prezentate sunt suficiente și că eroarea este una materială, corectabilă, ANAP a apreciat că lipsa unei susțineri explicite în documentele inițiale transformă corectarea într-o modificare nepermisă. Diferența nu era una de nuanță, ci de principiu: calificarea situației ca „eroare materială” nu prezenta nici un risc pentru Leviatan, dar interpretarea ca „modificare de ofertă” scotea firma din joc. ANDIS a cedat sub presiune Leviatan a contestat această interpretare și a susținut că ANAP și-a depășit limitele legale ale controlului ex-ante. Compania a arătat că rolul ANAP este unul procedural și că instituția nu poate interveni în aprecierea de fond a conformității ofertelor, atribuție care aparține exclusiv comisiei de evaluare a ANDIS. De asemenea, Leviatan a invocat faptul că avizul a fost emis într-un interval de numai două zile de la transmiterea documentelor, ceea ce, în opinia companiei, exclude posibilitatea unei analize reale și aprofundate, comparabile cu cea desfășurată de comisie pe parcursul a șase luni. Totuși, sub impactul avizului ANAP, comisia de evaluare a ANDIS și-a schimbat poziția și a declarat oferta Leviatan inadmisibilă. Documentele arată, însă, că această schimbare nu a fost unanimă: președintele de comisie și-a păstrat evaluarea de dinainte să trimită procesul-verbal la ANAP, adică a susținut în continuarea că la mijloc era doar o eroare materiale. Ceilalți patru membri ai comisiei, însă, au înclinat balanța în favoarea excluderii Leviatan din licitație. Și, la pachet, au declarat oferta CCN câștigătoare CNSC arată cu degetul spre CCN Contestațiile formulate de ofertanți au ajuns în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Analiza CNSC nu s-a suprapus pe cea a ANAP. Astfel, deși nu a anulat eliminarea Leviatan din licitație, Consiliul a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește oferta câștigătoare, cea a asocierii conduse de firma turcească CCN. Documentele indică faptul că au existat critici concrete privind conformitatea și fundamentarea unor elemente din oferta asocierii CCN. Se arată, de exemplu, că unele obiecții formulate de ceilalți ofertanți au fost respinse de ANDIS fără a primi un răspuns detaliat, ceea ce sugerează o evaluare incompletă a acestor aspecte. Prin urmare, CNSC nu a validat fără rezerve rezultatul procedurii, ci a evidențiat existența unor probleme care necesitau o analiză mai aprofundată. Curtea de Apel București a tranșat în favoarea celei mai mari oferte Cum nici decizia CNSC nu a mulțumit participanții la licitație, s-a ajuns în instanță. Decizia finală a aparținut Curții de Apel București, care a respins plângerile formulate de Leviatan și de alți doi ofertanțu (Con-A și Turkerler) și a admis doar plângerea depusă de asocierea CCN. Prin această hotărâre, instanța a confirmat eliminarea ofertei Leviatan și a stabilit că oferta câștigătoare este a CCN. Așadar, a câștigat asocierea de firme care a ofertat 1,77 miliarde de lei pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj, în ciuda observațiilor CNSC. Iar compania care s-a angajat la un cost de 1,48 de miliarde de lei a fost descalificată. Feclistov de la PSD a dat Dincolo de aceste date seci, însă, există o narațiune mult mai interesantă. Astfel, la conducerea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice în iulie 2025, când ANAP a întors verdictul comisiei de evaluare a licitației din ANDIS, se afla Iuliana Feclistov. Feclistov este membră PSD cu state vechi care a ajuns până la funcția de vicepreședinte PSD Sector 1 în ultimii ani. Pe această filieră politică, Iuliana Feclistov a fost șefa achizițiilor publice din Primăria Sectorului 1 când primar era Daniel Tudorache “Diamant”. Tot politic a fost numită și la ANAP și, la doar câteva luni după ce a întors verdictul ANDIS în privința licitației pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, Iuliana Feclistov a părăsit ANAP pentru a se instala chiar la șefia ANDIS. Adică a devenit șefa membrilor comisiei de evaluare a ofertelor pentru SRU Cluj. Rotaru, sponsor PSD, a luat Un alt fapt notabil este că firmele din consorțiul condus de compania turcă CCN, adică Rotary Construcții Mentenanță și Bedamiro Holding Parcări Construct, sunt controlate de omul de afaceri Mihai Rotaru, activ în domeniul construcțiilor. Acesta este cunoscut și pentru relația apropiată cu Marcel Ciolacu, încă din perioada în care cei doi colaborau pe plan politic la nivel local. Numele lui Mihai Rotaru a devenit public după ce presa a relatat că, alături de soția sa și un angajat, a împrumutat Partidul Social Democrat cu aproximativ 1,3 milioane de lei în timpul unei campanii electorale. Ulterior, odată cu ascensiunea lui Marcel Ciolacu la conducerea PSD, firmele controlate de Rotaru au înregistrat o creștere semnificativă a contractelor publice. Datele din portalul achizițiilor publice arată că, după alegerile din 2020, numărul și valoarea contractelor obținute de aceste companii au crescut accelerat. Dacă, anterior, era de contracte de ordinul zecilor de milioane de lei, ulterior acestea au ajuns la sute de milioane și chiar miliarde de lei, finanțate din fonduri publice. Fie individual, fie în asociere, cele trei companii de construcții controlate de Mihai Rotaru au obținut contracte în valoare de peste opt miliarde de lei, majoritatea provenind de la autorități publice conduse de reprezentanți ai PSD. Judecătoarea Stanciu, care a salvat Realitatea Plus Cu alte cuvinte, șefa pesedistă a ANAP a luat o decizie care a întors verdictul ANDIS și a trimis un contract de 1,77 miliarde de lei către o asociere de firme din care fac parte două companii controlate de un sponsor PSD și apropiat de Marcel Ciolacu, fostul președinte al PSD. Tot semnificativ este numele președintei de complet de la Curtea de Apel București care a consfințit câștigarea licitației pentru SRU Cluj de către turcii de la CCN asociați cu prietenii și sponsorii lui Ciolacu. Este vorba de judecătoarea Roxana Elena Stanciu. Aceasta a decis suspendarea deciziei Consiliului Național al Audiovizualului prin care și fusese ridicată licența postului TV Realitatea Plus. Un post finanțat cu sume enorme de către PSD. DeFapt.ro a încercat în mai multe rânduri să obțină o declarație de la Iuliana Feclistov, dar aceasta a refuzat orice dialog.

Cea mai grosolan trucată licitație din România: a câștigat oferta cu 292 de milioane de lei mai scumpă. Banii merg la un sponsor PSD, partid din care face parte și Iuliana Feclistov (sursa: Inquam Photos/George Călin, Facebook/Marcel Ciolacu)

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, blocat în luptele cu tancuri (sursa: Facebook/Șeful Statului Major al Apărării) — Eveniment

ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor

Intrările frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian al României în ultimii trei ani nu mai pot fi tratate ca niște episoade izolate. Acestea indică o vulnerabilitate sistemică: incapacitatea Armatei Române de a răspunde eficient unor amenințări relativ simple, dar extrem de relevante în războiul modern. Fiecare astfel de episod confirmă aceleași simptome: lipsă de pregătire, reacții întârziate și soluții improprii. Această stare de fapt nu este accidentală, ci consecința directă a modului în care a fost construită conducerea militară a României în ultimii ani. Citește și: EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul În centrul acestei ecuații se află generalul Gheorghiță Vlad, numit la șefia Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis cu susținerea lui Nicolae Ciucă. Ultimii doi au ieșit din scenă. Generalul Vlad a rămas, dar pare depășit, rigid și incapabil să se adapteze realităților actuale. Un tanchist școlit la finalul anilor '80 Format militar la forțele terestre și absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri în 1991, generalul Gheorghiță Vlad și-a construit în jurul său o echipă fidelă, dominată de aceeași cultură operațională. În consecință, prioritățile sale strategice au rămas ancorate în logica marilor confruntări terestre – concepte precum „Poarta Focșanilor” continuă să influențeze gândirea sa militară, în timp ce amenințările reale care vin din aer, din spectrul dronelor și al războiului hibrid, se observă că nu pot fi contracarate. Această viziune depășită s-a tradus în decizii discutabile de achiziții: au fost promovate programe costisitoare pentru tehnică grea, fără infrastructura necesară și fără o justificare solidă în contextul actual. În paralel, capacitățile anti-dronă au rămas insuficiente, ceea ce explică situația paradoxală în care, împotriva unor drone de mici dimensiuni, Armata României recurge de fiecare dată la ridicarea unor aeronave F-16 cu costuri enorme. România se confruntă tot mai des cu incidente la granița de nord-est, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar aceste situații evidențiază vulnerabilități în detectarea și gestionarea dronelor de mici dimensiuni. Lipsa unor sisteme moderne și integrate, dublată de proceduri de intervenție neclare, face ca reacția autorităților să fie mai degrabă întârziată și fragmentată. În acest context, utilizarea avioanelor F-16 Fighting Falcon pentru interceptarea unor ținte minore devine un simbol al unei adaptări insuficiente la noile tipuri de amenințări. Dezechilibrul este și mai evident din punct de vedere economic: o singură misiune cu F-16 poate costa zeci de mii de euro pe oră de zbor, în timp ce o dronă sau fragmentele acesteia pot avea un cost de doar câteva mii de euro sau chiar mai puțin. Astfel, România ajunge să consume resurse semnificative pentru a contracara amenințări relativ ieftine, dar frecvente, ceea ce face acest model dificil de susținut pe termen lung și evidențiază nevoia urgentă de soluții anti-dronă mai eficiente și mai adaptate noile realități. Aniversările generalului Vlad din sediul MApN Dincolo de deciziile strategice, comportamentul conducerii Statului Major al Apărării (SMAp) în momente critice ridică semne de întrebare serioase. Există episoade repetate în care șeful SMAp, generalul Gheorghiță Vlad, a fost mai preocupat de evenimente personale decât de situații operative. În septembrie 2023, când în Dobrogea erau căutate resturile primei drone rusești căzute pe teritoriul României, generalul Gheorghiță Vlad, pe atunci locțiitor al șefului Statului Major, își sărbătorea ziua de naștere în sediul Ministerului Apărării. În acest timp, ministrul Apărării de la acea vreme, Angel Tîlvăr, și Daniel Petrescu, șeful SMAp, erau pe teren la Plauru, în județul Tulcea. Nu a fost o excepție. În anul următor, în contextul în care Polonia solicitase activarea articolului 4 al Tratatului NATO și doborâse drone rusești, conducerea militară de la București marca din nou, în același registru festiv, ziua de naștere a generalului Vlad. Zi de naștere la care acesta a primit multe cadouri, printre care și câteva tablouri. Arta plastică, de altfel, pare să fie preferată de mulți generali din MApN, după cum s-a văzut jumătate de an mai târziu, în martie 2025, când procurorii făceau descoperiri șocante după percheziții la generalul Cătălin Zisu: mii de tabluri și zeci de ceasuri de lux. Existența tablourilor primite de generalul Vlad nu mai poate fi verificată public: petrecerea acestuia a avut loc în septembrie 2024 iar ultima declarație de avere actualului șef al Statului Major a fost depusă anterior, în iunie 2024. După cum se știe, CCR a decis ca, din 2025, declarațiile de avere să nu mai fie publice. Un minister în beznă Aceeași decuplare de realitate s-a manifestat și în alte situații. De Ziua Marinei din august 2025, de exemplu, conducerea militară participa fără griji la ceremoniile de la Constanța, deși cu o seară înainte un incendiu la instalația electrică a lăsat fără curent întreaga clădire a ministerului și afectase infrastructura de comunicații, legăturile cu partenerii externi, dar și bazele de date. Consecințele au fost semnificative: luni întregi de funcționare sub capacitate, deși ministerul a răspuns, în urma unei solicitări din partea DeFapt.ro, că problema a durat zece zile. Astfel, sediul Ministerului Apărării a fost dependent de generatoare închiriate la costuri care au depășit sute de mii de lei și au creat o vulnerabilitate operațională evidentă. Urmare a penei de curent din 14 august 2025, MApN a încheiat succesiv contracte pentru închirierea unor echipamente energetice, pe o durată cumulată de aproximativ șapte luni, pentru care a plătit în total peste 80.000 de euro. Cu această sumă s-a plătit utilizarea a două generatoare de curent de 650 kVA și a unui rezervor de alimentare de 3.000 de litri. Potrivit specificațiilor tehnice ale echipamentului, un generator de acest tip consumă între 130 și 150 de litri de motorină pe oră. În orice structură militară funcțională, un astfel de incident ar fi generat reacții imediate și asumări clare. În acest caz, a fost tratat ca o banală problemă administrativă. Abia la o lună după uriașa pană de curent care a lăsat Ministerul Apărării în beznă și fără comunicații, instituția - condusă atunci de ministrul Ionuț Moșteanu - a confirmat incidentul. Dar fără explicații convingătoare, precizând (pentru DeFapt.ro) că „alimentarea cu energie electrică a fost restabilită progresiv, în perioada 14-24.08.2025”. Mobilizarea rezerviștilor, un eșec fără precedent În paralel, discursul public al generalului Vlad s-a remarcat prin accente alarmiste, solicitând populației să fie pregătită pentru război. Întrebat dacă românii trebuie să se pregătească în contextul războiului din Ucraina, Gheorghiță Vlad a spus că Rusia reprezintă o amenințare pentru lume democratică și că populația, atât din România, cât și din Uniunea Europeană, ar trebui să fie îngrijorată și să ia măsuri de pregătire. Această retorică, însă, contrastează puternic cu performanța instituțională. În absența unor rezultate concrete și a unor măsuri vizibile de creștere a capacității de apărare, astfel de mesaje nu consolidează încrederea, ci amplifică percepția de haos și incoerență. Un alt incident care a atras atenția publică s-a petrecut în octombrie 2025: atunci când mii de pelerini stăteau cu orele la coadă pentru a vizita Catedrala Națională, șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, împreună cu ministrul Apărării de la acea vreme, Ionuț Moșteanu, și cu o sută de generali ai Armatei Române, au participat la o slujbă specială doar pentru ei, cu ușile catedralei închise pentru credincioșii de rând veniți din toată țara la București. Tot în toamna anului trecut, s-a creat un haos fără precedent la mobilizarea rezerviștilor pentru Exercițiul MOBEX B-IF-25, care a dezvăluit nu o armată pregătită, ci o administrație de hârtie, ruptă de realitate, care își tratează proprii rezerviști cu indiferență birocratică. Generalul Gheorghiță Vlad, la conducerea Statului Major al Apărării, este principalul responsabil pentru situația creată: MOBEX a fost un eșec în primul rând de organizare, cu convocări greșite și lipsă totală de coordonare. Cine este generalul Gheorghiță Vlad Generalul Gheorghiță Vlad a preluat conducerea militară a Armatei Române în decembrie 2023. A fost numit șef al Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea oficială a ministrului Apărării Angel Tîlvăr, dar cu susținerea totală a generalul Nicolae Ciucă – fost ministru al Apărării și prim-ministru. Generalul Gheorghiță Vlad este un produs al sistemului militar tradițional, format în arma tancuri, cu o carieră construită în principal în structurile forțelor terestre și în comandamente din zona Buzău. Parcursul său profesional include funcții relevante, dar numirea sa la conducerea Armatei Române ridică întrebări serioase privind adecvarea profilului său la cerințele unui război modern, dominat de tehnologie, mobilitate și reacție rapidă. Toate incidentele menționate anterior nu mai pot fi tratate ca simple accidente administrative. În orice sistem funcțional, astfel de eșecuri și greșeli majore ar fi urmate rapid de un gest clar de asumare, mai ales într-o armată dintr-o țară membră a UE și NATO, cu un parteneriat strategic cu SUA și la granița cu războiul din Ucraina. Într-o perioadă în care încrederea publică în stat este fragilă, controversele de la vârful Armatei sunt cu atât mai periculoase și afectează inclusiv Guvernul și Președinția.

PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea

PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV, arată o notă publicată chiar pe site-ul acestui post. Contractul, strict pentru publicitate în on-line, se va derula din februarie 2026 în decembrie 2026. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea Realitatea TV este controlată de Maricel Păcuraru, iar fiica acestuia este vicepreședinte AUR, dar face și interviuri, cu George Simion, pentru acest post. Recent, ANAF a arătat că banii primiți de AUR de la stat intrau în circuitul financiar „dezechilibrat” al firmelor din jurul Realității TV. Rețeaua Realității TV are datorii astronomice la stat, de peste 259 milioane de lei. „Notificare privind transparența Sponsor: Partidul Social Democrat ADRESĂ: Şoseaua KISELEFF, Nr. 10, Sector 1, BUCUREȘTI Perioada în care este prevăzută publicarea materialului publicitar politic: 01.02.2026 - 31.12.2026 Suma bugetată pentru materialul publicitar politic tip cheltuieli pentru presă și propagandă: 50000 euro/LUNĂ + TVA – ONLINE. Bugetul este constituit din finanțarea publică a partidului MATERIALUL ESTE PRODUS ȘI DIFUZAT DE DBV MEDIA HOUSE SRL, E-MAIL: [email protected]” Notificarea apare la finalul unei știri, „Ministrul Energiei, despre reducerea accizei la carburanți: «Decizia trebuie luată în această săptămână ca să producă efecte începând cu săptămâna viitoare»”.

România, rating „BBB-” (S&P Global Ratings) (sursa: Facebook/Alexandru Nazare) — Economie

România, la un pas de retrogradare: S&P confirmă ratingul la „BBB-” cu perspectivă negativă

S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul suveran al României pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”, menținând însă o perspectivă „negativă”. Decizia reflectă echilibrul fragil dintre măsurile de consolidare fiscală și riscurile economice și geopolitice care apasă asupra economiei. Consolidarea fiscală continuă, în ciuda tensiunilor politice Potrivit agenției de evaluare, Guvernul României este așteptat să continue implementarea reformelor fiscale, chiar dacă există divergențe în interiorul coaliției de guvernare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan "Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la "BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind una "negativă", informează un comunicat de presă al S&P." Chiar dacă ritmul de creștere economică încetinește, iar efectele conflictelor din Orientul Mijlociu se resimt în creșterea prețurilor la combustibili, estimările indică o reducere treptată a deficitului bugetar, de la 9,4% din PIB în 2024 la 5,5% în 2027. Măsuri dure deja aplicate: TVA majorat și înghețarea veniturilor Analiștii subliniază că o parte dintre cele mai dificile decizii fiscale au fost deja implementate, chiar dacă nu există consens total în coaliție. "Deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare. (...) Preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi creşterea preţurilor la energie pun presiune asupra consumului privat", se arată în comunicatul S&P. Aceste măsuri vin însă cu un cost economic semnificativ, reducând puterea de cumpărare și afectând consumul intern. Creștere economică modestă și presiuni din exterior Perspectivele economice pe termen scurt rămân prudente. S&P estimează o creștere de doar 0,25% în acest an, influențată de efectele negative acumulate din 2025 și de impactul politicilor fiscale restrictive. "Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creşterea va reveni la 2,5%, condiţionată de investiţii susţinute în infrastructură, o orientare fiscală mai puţin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătăţirea cererii externe şi utilizarea eficientă şi la timp a fondurilor Next Generation EU", precizează analiştii. Relansarea economică depinde astfel de investiții publice, absorbția fondurilor europene și stabilizarea mediului extern. Deficitul bugetar, în scădere treptată Estimările indică o reducere progresivă a deficitului bugetar, de la 7,7% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027. Bugetul pentru 2026 este văzut ca un angajament ferm pentru continuarea consolidării fiscale. "Cu toate acestea, persistă riscuri politice şi de punere în aplicare, provenite din potenţialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului şi vulnerabilităţi persistente legate de eficienţa colectării impozitelor şi de dependenţa de reforme administrative de succes. În plus, în urma şocurilor preţurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor şi agriculturii", avertizează analiştii S&P. De ce rămâne perspectiva negativă Agenția explică menținerea perspectivei negative prin riscurile ridicate legate de implementarea reformelor și de contextul extern volatil. "Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe pieţele energetice globale, deoarece poziţia fiscală şi balanţa de plăţi sub presiune lasă un spaţiu de manevră redus pentru a absorbi şocurile externe prelungite", subliniază analiştii agenţiei de evaluare. Riscul de retrogradare și condițiile pentru stabilizare S&P avertizează că ratingul României ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă reformele fiscale nu vor produce rezultatele așteptate sau dacă economia va continua să încetinească. În același timp, există și un scenariu pozitiv: perspectiva ar putea fi îmbunătățită la „stabilă” dacă deficitele fiscale și externe se reduc semnificativ, iar creșterea economică își revine. Această evaluare plasează România într-un moment critic, în care echilibrul dintre disciplină fiscală și susținerea economiei va decide direcția următorilor ani. Reacția ministrului Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis un mesaj de încredere după decizia S&P Global Ratings de a reconfirma ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, chiar dacă perspectiva rămâne negativă. Oficialul consideră că această evaluare reflectă credibilitatea României în fața instituțiilor financiare internaționale și confirmă direcția actuală a politicilor economice. "Reconfirmarea ratingului suveran al României evidenţiază încrederea agenţiilor internaţionale în capacitatea autorităţilor de a continua consolidarea fiscală şi de a menţine stabilitatea macroeconomică." Prioritățile Guvernului: deficit mai mic, reforme și investiții În continuare, ministrul Finanțelor a subliniat principalele obiective ale Guvernului în perioada următoare, insistând asupra reducerii deficitului bugetar și a accelerării reformelor. "Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale şi valorificarea investiţiilor finanţate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor şi a susţine creşterea economică pe termen mediu", a precizat Alexandru Nazare, într-un comunicat.

Ultima oră

PSD nu se desprinde complet de guvernare: secretarii de stat rămân

Politică