marți 11 august
Login Contact

DeFapt.ro

Politică

Soții de la Craiova, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, s-ar fi întâlnit cu Simion, în secret, și au pregătit un guvern PSD-AUR, fără Grindeanu - surse presă

Olguța Vasilescu și soțul ei, Claudiu Manda, secretar general al PSD, s-ar fi întâlnit, în secret, cu președintele AUR, George Simion, acum trei săptămâni, scrie Cotidianul. Potrivit acestei publicații, relația dintre Grindeanu și soții de la Craiova s-a răcit puternic. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal „S-a discutat o formulă de guvernare PSD–AUR. Construcția a fost agreată de principiu, cu un detaliu care schimbă natura întregii discuții: Sorin Grindeanu nu face parte din ea. Principiul acestei alianțe a fost că ea va continua și din 2028”, susține Cotidianul. Grindeanu, ignorat și izolat Publicația arată că sunt mai multe semne că Grindeanu nu mai controlează PSD: Claudiu Manda, care se ducea zilnic la biroul președintelui Camerei Deputaților, și-a sistat vizitele Marian Mina și-a întârziat declarația de avere până când subiectul a devenit public și a fost presat de Grindeanu Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, a semnat pentru declanșarea procedurii de suspendare a lui Nicușor Dan, deși PSD a afirmat că nu susține acest demers.  În mai, primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, a susținut, într-un interviu pentru Ziare.com, că partidul a ajuns la o intenție de vot de 13-14% și nu are soluții la criza actuală. Potrivit lui Toma, dacă Grindeanu și „soții de la Craiova” , Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, ar demisiona, s-ar putea reface coaliția cu PNL, USR și UDMR.  Întrebat dacă este de părere că Sorin Grindeanu ar trebui să plece din fruntea partidului, primarul PSD a spus: „Cu siguranță. Și nu numai el. Vorbesc și de cei doi soți de la Craiova”.  Încă din aprilie, primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, părea că îi dă un brânci lui Sorin Grindeanu: acesta „poate” demisiona de bună voie de la conducerea Camerei Deputaților, dacă se rupe de coaliția cu PNL, USR și UDMR care l-a susținut pentru acest post. Șeful PSD pierdea toată puterea în stat, plus nenumărate privilegii. „Domnul Grindeanu a şi spus că nu se ţine de scaunul de la Camera Deputaţilor şi că în momentul în care această coaliţie nu mai există, automat poate să-şi dea demisia”, spunea primarul Craiovei.  Însă surse din PSD arătau că, dimpotrivă, Grindeanu le-a spus liderilor de organizații județene că nu va demisiona de la conducerea Camerei Deputaților.  Încă din octombrie 2025, o analiză DeFapt.ro avertiza că „adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră”.  „Adevăratul șef al PSD este deja și va fi și în viitorul apropiat Lia Olguța Vasilescu, primar al Craiovei, fost lider al tineretului PRM, pe atunci într-o relație politică extrem de apropiată de Vadim Tudor, care a adus-o în Parlament (...)  Mai mult, trecutul peremist al Olguței Vasilescu o fac pe aceasta partenerul perfect al AUR. Vedem deja semnale dinspre PSD: îl critică pe ministrul Apărării fiindcă vrea adoptarea rapidă a legii serviciului militar voluntar și îl contrazice pe șeful Statului Major, generalul Vlad, după ce a spus că România trebuie să ajute R.Moldova în caz că este invadată de Rusia. Pe scurt, doar mesaje care bucură Moscova și AUR.  Vom vedea în ce direcție va evolua un PSD disperat că scade în sondaje, electoratul său migrând în masă la AUR”. 

Soții de la Craiova, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, s-ar fi întâlnit cu Simion, în secret, și au pregătit un guvern PSD-AUR, fără Grindeanu - surse presă
La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii
Eveniment

La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii

Ministerul de Finanțe a comunicat, într-un răspuns la o interpelare, care este valoareea totală a sumelor ce ar trebui plătite magistraților, după ce aceștia au dat statul în judecată pentru a obține salarii mai mari. „Care este valoarea totală estimată a obligațiilor financiare ale statului rezultate din hotărârile judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale din sistemul judiciar?”, a fost întrebarea deputatului Daniel Biro. Citește și: 15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim Doar penalitățile pe o lună pot ajunge la 0,5 miliarde euro, dacă Guvernul nu se grăbește să plătească „Cu privire la valoarea totală estimată a obligaţiilor de plată a drepturilor salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, din sistemul de justiţie, pentru perioada 2026-2028, respectiv pentru Înalta Curte de Casație și Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, mentionăm că, din datele comunicate de ordonatorii principali de credite, aceasta este în sumă de circa 8.577,04 milioane lei”, arată ministerul de Finanțe.  Datele sunt din 10 iunie.  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pentru data de 20 august pronunţarea unei soluţii definitive în dosarul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistraţi, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.  Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor. Inițial, se știa că miza acestui proces este de cinci miliarde de lei, dar Finanțele arată că suma este cu 70% mai mare.  Inițial, la 5 mai, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. La o sumă de 8,57 miliarde de lei, penalitățile sunt, deci, de aproape 86 milioane de lei pe zi. Într-o singură lună s-ar strânge penalități de peste 2,5 miliarde de lei, adică aproape 500 milioane de euro.  În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Guvernul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a afla dacă o instanţă poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare şi dacă este constituţional ca instanţele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege. CCR va lua o decizie pe 23 septembrie.  De asemenea, Guvernul a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.

15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim
Eveniment

15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim

Un asistent medical relatează, într-o discuție publicată pe pagina de Facebook a medicului Ciprian Maxim, că i s-au cerut 15.000 de euro pentru a fi angajat la Spitalul Județean Timișoara. Medicul Ciprian Maxim, care a mai publicat informații despre corupția din sistemul medical, nu precizează cine sunt persoanele care discută. Citește și: Cine este favorit la funcția de premier pentru pariorii de pe Polymarket și pentru Crin Antonescu „Am făcut acest gest pentru că, la un moment dat, tăcerea devine complicitate. Și pentru că într-un sistem medical în care se fac premiere naționale și în care medici formați în străinătate încearcă să ridice standardul, nu putem pretinde că nu auzim când se discută despre «taxa de intrare» pe o secție (...) Instituțiile care au atribuții în acest domeniu – DNA, Ministerul Sănătății, conducerea spitalului – știu acum că acest text există public. Pot să-l ignore. Pot să-l verifice. Pot să-l trateze ca pe o simplă postare de Facebook”, a precizat, într-o altă postare, medicul Ciprian Maxim.  „Dacă nu dai tu nu o să intri pe județean niciodată, pentru că nu se intră pe județean fără bani” Ce se arată în discuția publicată de Maxim: „- Ți-o cerut ție Pătru pentru angajare? 15.000 de euro? - Da, da. - OK.   - În casă la mine, la masă la mine de față cu maică-mea. Pot să o aduc martor în p*** mea, dacă nu mă crede nimeni (...) În 2023, următorul an o fost septembrie-octombrie-noiembrie, când Cosmin o stat la mine în casă, da? Când l-o dat afară pe Tuci. Și atunci mi-o cerut 15.000 de euro. O zis că dacă tu vrei să te angajezi pe secția asta, ascultă-mă ce-ți spun. Trebuie să dai 15.000 de euro și spun la cine și care e încrengătura și de ce se cer așa de mulți bani, că practic nu ne rămân nouă toți banii ăștia. Și i-am zis că eu nu-ți dau niciun 15.000 de euro morții mă-tii. Tu n-ai bani de țigări, tu stai la mine în casă pe mâncarea mea și pe vorba aia tu vrei 15.000 de euro de la mine? I-am zis că-l scuip. Și eu aveam deja un an lucrat pe secție, vorba vine, nu? Și i-am zis că eu nu-ți dau. O zis că dacă nu dai tu nu o să intri pe județean niciodată, pentru că nu se intră pe județean fără bani. Și nu i-am dat. De ce să-i dau? Îți dai seama. Asta o fost chestia cu banii. Na, dacă vrei să-ți faci așa o idee.   - Cătălina, nu tu mi-ai zis că Cosmin i-o cerut și la fata aia tânără ce era voluntară?   - Da, la Andreea, la Zaharia. Numai că aia acuma s-o dat de partea lor. Nu știu dacă ea mai e pe secție, că pe mine m-au dat voluntară de pe secție afară, dar ea o rămas voluntară pe secție (...) Și în momentul în care pe mine m-au dat afară, în perioada aia de o lună de zile, cât s-or chinuit ei să-mi desfacă mie contractul de voluntariat, fata lucra cu el și la nivel de zvonuri pe secție era că Cosmin, asta e noua sursă de venit a lu' Cosmin, că fata dă bani, că fata vrea pe secție neapărat și că ar fi trăit cu ea. Dar fata era puțin măritată. Eu nu știu dacă e adevărat (...)”   Cât costă operația?    În discuție se arată cum se cereau banii de la pacienții disperați că nu stiu câți bani să de șpagă:    „Da, 300 de euro o dat atuncea fata aia care am fost eu la salon la ea, că ea, ea m-o întrebat pe mine că vrea să dea. Era dansatoare sau nu știu ce era fata, nu era asigurată și voia să dea bani. Și eu i-am zis că nu trebuie să dai bani, că ești în spital de stat și nu i-o fost să-mi dea bani. Și i-am zis: «Du-te, fată!» Deci și atuncea mă zicea: «Păi de ce tu nu iei și colegul tău o luat?» (...)   Când venea unul nou, erau buluc peste el cât scoate din buzunar. Hai să fim serioase. În fine. Cred că și de aia nu le-o plăcut de mine în mod expres, că eu nu voiam să iau. În fine. Și aia m-a întrebat că o să fie operată, că are emoții, că are stres. Na, am încercat s-o liniștesc și m-a întrebat fata cât se dă pentru o operație de hernie de disc.   Țin minte până crăp. Și eu am spus: „Băi fată, nu dai nimic, ba că știu că se dă, că nu știu ce, că nu știu cum.” Și zic: „Uite, dacă tu vrei, eu mă duc să întreb, dar zic eu nu cred că se plătesc astea”, zic. Și am zis la Pătru la fumat, era la fumat în spate și i-am zis: „Băi, uite, fata aia era pacienta noastră în salon, era la mijloc internată, nu mai știu dracu care salon șasesute, nu știu, șapte, opt. În față era și zic: „Uite, e cu hernia de disc, e la domnul doctor Pleș, vrea să dea bani, dar nu știe cât.” Și el a zis: „Păi ce are? Hernie de disc ușoară. A, trei-patrusute de euro.” L-am pus să-mi scrie pe un bilețel și eu m-am dus și i-am dat biletul la fată. Atât am făcut eu. Și aia a doua zi a fost operată și la trei zile parcă o plecat”.    Asistenta disperată fără șpăgi de 4-500 lei/zi   „Păi Mariana avea tariful ei, nu? Că toată lumea vorbea că și-a făcut o casă nu știu unde dracu, la Dumbrăvița și că dintr-un căcat de salariu de asistentă n-aveai cum. Că ea dacă o zis în gura mare, n-am auzit-o eu, o zis astea în oficiu, că ea dacă nu face patru-cinci sute de lei pe zi, la ea e zi pierdută. Nu. Păi ce-și lua? De unde să știu? Eu am fost în policlinică? Cum, cum impunea ea să primească banii ăștia?   Că făcea programări mai repede, că vorba ta, elibera concedii medicale pe alte perioade care nu trebuiau, că nu știu despre ce era vorba, dar se zvonea că lua bani”, se arată în transcrierea de pe Facebook.    „Dacă eu la Ministerul Sănătății am ajuns și am semnalat o problemă și eu în două zile am fost dată afară de pe secție.   No, tu îți dai seama cam dacă deschizi gura ce se întâmplă?”, se mai arată în discuția publicată de medicul Ciprian Maxim. 

Miruță vrea să radă clientela de la conducerea companiilor din Transporturi, inclusiv Metrorex
Politică

Miruță vrea să radă clientela de la conducerea companiilor din Transporturi, inclusiv Metrorex

Secretarul de stat din ministerul Transporturilor Horațiu Cosma a anunțat, pe Facebook, că acest minister a lansat procedurile pentru selecția conducerilor CNIR, CNAIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex.  Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni, a arătat DeFapt.ro. În plus, directoarea generală, Mariana Miclăuș, a fost „montatoare” din 1981 în 1991. Ea a absolvit ASE-ul la 26 de ani, în 1989, probabil la seral, fiindcă a muncit pe perioada facultății. Miclăuș a fost numită în funcție în septembrie 2023, când ministru era Sorin Grindeanu. Cristian Pistol, care conduce CNAIR, este membru PNL, fiind asociat cu zona de influenţă din Ilfov, fiind apropiat de preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma.  La CFR Călători este Traian Preoteasa, asociat politic cu Lucian Bode din PNL, dar și cu PSD. Traian Preoteasa deține o avere considerabilă, fiind proprietarul a două apartamente în Dubai și raportând venituri lunare cumulate de aproximativ 11.000 de euro. Acesta a declarat public că nu este un om sărac și că statutul său financiar este complet transparent în documentele oficiale.  Demnitarii USR garantează concursuri corecte Acum, Cosma scrie că face un „apel către toți profesioniștii din transporturi, infrastructură, management, administrație și nu numai” să se înscrie la aceste concursuri fiindcă vor fi corecte. „România are nevoie de profesioniști la conducerea companiilor strategice de transport. Împreună cu Radu Miruță, lansăm la Ministerul Transporturilor procedurile pentru selecția conducerilor CNIR, CNAIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex.   Nu ne mai permitem ca în fruntea unor companii care administrează infrastructuri și resurse publice de o importanță strategică să ajungă oameni puși cu pixul de politicieni, doar pentru a servi interese de grup, în total dezinteres față de interesul public.   Fac un apel către toți profesioniștii din transporturi, infrastructură, management, administrație și nu numai: participați la aceste proceduri!   Dacă oamenii competenți, dedicați și perseverenți aleg să se implice, România se poate schimba în bine.   La Ministerul Transporturilor ne vom asigura că cerințele pentru viitoarele conduceri ale celor 5 companii orientate către interesul public: protejarea și întreținerea corespunzătoare a infrastructurilor administrate; dezvoltarea rapidă și de calitate a marilor proiecte de infrastructură de transport; o resursă umană eficientă, profesionistă și responsabilă; respect pentru banul public și toleranță zero față de risipă; management bazat pe performanță, responsabilitate și rezultate, nu pe relații politice și drenare a resurselor spre cutiile de pantofi; respect pentru românii care plătesc taxe și impozite și care așteaptă servicii publice de calitate.   Românii vor să circule pe drumuri și căi ferate moderne, bine întreținute. Vor trenuri bune, metrou sigur și infrastructură care să răspundă nevoilor unei economii moderne.   Și, mai presus de toate, vor să simtă că statul român își face treaba pentru care este plătit de cetățeni.   De aceea, avem nevoie de oameni care să vină să construiască, să repare, să eficientizeze și să livreze.   Dacă ești un astfel de profesionist, te invit să te înscrii. România are nevoie de tine”, a scris Cosma, pe Facebook. 

Ultima oră

Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea
Politică

Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea

Președintele Nicușor Dan a atacat la CCR amendamentul din legea integrității care prevedea ca „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar să-și declare averea. Acum câteva zile, partenera de viață a lui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarația de avere. Citește și: La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii Ciolacu nu a clarificat relația sa cu Docuz, nu se știe dacă mai este sau nu căsătorit În ianuarie, Marcel Ciolacu, acum președinte al Consiliului Județean Buzău, a fost fotografiat într-o stațiune din Vietnam alături de Sorina Stan, fostă Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță. Presa a scris in 2023 că cei doi au o relație, dar Ciolacu a negat. Acum, nu este clar dacă fostul premier a divorțat sau care este relația sa cu Docuz. Ei ar locui împreună într-un penthouse de lux din zona Herăstrău, pe care l-au închiriat.  Totuși, amendamentul AUR scoate de pe lista celor care trebui să facă publice declarațiile de avere ale „partenerelor de viață” aleșii locali - precum primarii sau președinții de consiliu județean, cum este Ciolacu. Însă dacă legea era aplicată în forma propusă de AUR, obligația putea fi ușor extinsă la aleșii locali.  Acum, șeful statului susține că amendamentul AUR la legea integrității este „lipsit de orice reper obiectiv și conduce la o posibilă aplicare inegală, bazată pe aprecieri subiective”. „Publicarea averii partenerilor de viață poate fi o decizie personală, așa cum Președintele României și doamna Mirabela Grădinaru au considerat că este firesc. Însă introducerea unei prevederi legislative în acest sens nu se poate face dacă nu sunt respectate niște criterii care să o facă aplicabilă. Un alt articol neconstituțional introdus în legea ANI transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică, care se aplica până acum doar pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Această prevedere încalcă principiul neretroactivității prevăzut în Constituție, conform căruia acțiunea unei noi legi se aplică exclusiv în viitor. În plus, pentru funcțiile obținute în urma unui scrutin, sancțiunea anulează retroactiv voința suverană a cetățenilor, care a fost exprimată în acord cu regulile valabile la data alegerilor electorale. România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.  Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, și-a publicat declarația de avere, care arată că în anul fiscal 2025 a avut un salariu net anual de 158.630 de lei de la Renault/Automobile Dacia. Ea a moștenit de la bunicii ei și de la tatăl ei aproape patru hectare de teren în intravilan și extravilan, în județul Vaslui, inclusiv o vie de 1.200 mp. „În spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declarațiile sale de avere și de interese. Documentele sunt disponibile pe site-ul Administrației Prezidențiale”, a scris Nicușor Dan, pe X/Twitter.

Pilonul II de Pensii anunță că câștigurile sale nete au depășit 100 miliarde lei. Olguța Vasilescu a declarat, recent, că sunt „o mare țeapă”
Eveniment

Pilonul II de Pensii anunță că câștigurile sale nete au depășit 100 miliarde lei. Olguța Vasilescu a declarat, recent, că sunt „o mare țeapă”

Pentru prima dată în istoria Pilonului 2, câştigul net obţinut de fondurile de pensii private obligatorii a depăşit pragul de 100 de miliarde de lei, ajungând la 108,6 miliarde de lei (20,7 miliarde EUR) la sfârşitul lunii iulie 2026, potrivit calculelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) publicate astăzi pe pilonul2.ro.  Citește și: La cât a ajuns suma astronomică pe care magistrații o au de luat de la buget, după ce au dat statul în judecată, pentru salarii „Din punctul meu de vedere, pensiile din pilonul doi sunt o mare țeapă. Oamenii se așteaptă că vor primi foarte mulți bani în momentul în care vor ieși la pensie și nu va fi așa, o să aibă un șoc”, spunea liderul PSD Olguța Vasilescu la 15 iulie.  În 2021, Vasilescu a anunțat că s-a retras din acest pilon. PSD a vrut de mai multe ori să naționalizeze banii din acest pilon, dar a renunțat în fața reacțiilor publice vehemente. 95% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în România Acum, administratorii Pilonului II spun că aproximativ 95% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în România, ceea ce face din Pilonul 2 unul dintre cei mai importanţi investitori instituţionali ai economiei româneşti.  Activele nete administrate de fondurile de pensii private în numele celor 8,5 milioane de participanţi au urcat la 246,7 miliarde de lei (47 miliarde EUR). Totodată, fondurile au efectuat până în prezent plăţi totale de 7,9 miliarde de lei (1,5 miliarde EUR) către peste 350.000 de participanţi şi beneficiari, o dovadă concretă că sistemul funcţionează eficient şi produce rezultate pentru participanţi.La fondurile de pensii private obligatorii sunt înscrişi 8,5 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării. Dintre aceştia, peste 4,6 milioane contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuţiei de asigurări sociale CAS de 25%. Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare, precum şi principala sursă de economisire pe termen lung pentru români, în special cei cu venituri mici.Aproximativ 95% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în România, ceea ce face din Pilonul 2 unul dintre cei mai importanţi investitori instituţionali ai economiei româneşti. Circa două treimi din active sunt plasate în titluri de stat, iar peste un sfert sunt investite în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti. În acest fel, fondurile de pensii contribuie atât la finanţarea sustenabilă a statului român, cât şi la dezvoltarea companiilor locale, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă, menţinând în acelaşi timp un profil de risc prudent.Astfel, Pilonul 2 s-a consolidat ca o componentă esenţială a sistemului de pensii din România, în linie cu modelele consacrate din statele dezvoltate ale Uniunii Europene şi OCDE, având o contribuţie importantă atât la bunăstarea viitorilor pensionari, cât şi la dezvoltarea economiei naţionale."În spatele acestor cifre se află milioane de români care economisesc pentru viitorul lor. Depăşirea pragului de 100 de miliarde de lei câştig net obţinut pentru participanţi este cea mai clară dovadă că Pilonul 2 îşi îndeplineşte misiunea pentru care a fost creat: transformarea contribuţiilor lunare ale românilor în economii solide pentru viitor. Totodată, faptul că peste 350.000 de persoane au beneficiat deja de plăţi din fondurile de pensii private demonstrează că acest sistem produce rezultate concrete şi măsurabile şi după perioada de acumulare. După mai bine de 18 ani de funcţionare, Pilonul 2 este nu doar un mecanism de economisire pentru pensie, ci şi un pilon de stabilitate economică şi financiară pentru România", a declarat Cristian Pascu, preşedintele APAPR.Pe portalul pilonul2.ro oricine poate afla în câteva secunde la ce fond de pensii private contribuie şi îşi poate deschide un cont online pe site-ul administratorului pentru a consulta suma acumulată, istoricul contribuţiilor şi alte informaţii relevante despre propriul cont de pensie privată.

Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90%
Eveniment

Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90%

Pentru pensionarii cu venituri mici, medicamentele prescrise pentru unele boli cronice pot fi compensate în proporție de 90%. Asta nu înseamnă însă că pacientul va plăti întotdeauna doar 10% din prețul afișat în farmacie. Diferența vine dintr-o regulă esențială a sistemului de compensare: procentul se aplică la prețul de referință, nu neapărat la prețul efectiv de vânzare al medicamentului ales. În 2026, programul special destinat pensionarilor cu venituri reduse se aplică medicamentelor din Sublista B, care, în regimul obișnuit, beneficiază de o compensare de 50% din prețul de referință. Pentru pensionarii care îndeplinesc condițiile programului, compensarea crește la 90%. Cine poate primi medicamente compensate cu 90% În 2026, de program pot beneficia pensionarii ale căror venituri din pensii și indemnizație socială pentru pensionari sunt de cel mult 2.020 de lei pe lună, inclusiv. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Un aspect important este că eventualele alte venituri realizate de pensionar nu sunt luate în calcul la stabilirea dreptului la această facilitate. Cu alte cuvinte, criteriul se referă la veniturile din pensii și indemnizația socială pentru pensionari. Nu toate medicamentele prescrise unui pensionar intră însă automat în program. Compensarea specială de 90% se acordă pentru medicamentele cuprinse în Sublista B din lista medicamentelor compensate. În regimul general, medicamentele din această sublistă sunt compensate în proporție de 50% din prețul de referință. Programul pentru pensionarii cu venituri mici adaugă încă 40 de puncte procentuale, astfel încât compensarea ajunge la 90%. Limita a crescut la 336 de lei O altă condiție privește valoarea medicamentelor prescrise prin această facilitate. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Începând din 2025, limita anterioară de 330 de lei a fost majorată la 336 de lei pe lună, după modificarea cotei de TVA aplicabile medicamentelor. Suma se calculează însă la nivelul prețului de referință, nu după valoarea comercială totală pe care pacientul o vede în farmacie. Pentru pensionarii eligibili se poate elibera o prescripție distinctă cu compensare de 90%, pentru maximum trei medicamente din Sublista B, a căror valoare cumulată la nivelul prețului de referință se încadrează în limita de 336 de lei pe lună. Pentru celelalte medicamente care pot fi prescrise în aceeași lună se aplică regulile generale de compensare. Prin urmare, cei 336 de lei nu trebuie interpretați ca o sumă pe care statul o „dă” pensionarului și nici ca valoarea maximă a bonului de la farmacie. Ce înseamnă, de fapt, „compensat 90%” Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Un pensionar poate vedea pe rețetă că beneficiază de compensare de 90% și se poate aștepta să achite numai 10 lei pentru un medicament care costă 100 de lei. În realitate, calculul nu funcționează întotdeauna astfel. Procentul de compensare se aplică la prețul de referință al medicamentului, stabilit potrivit regulilor sistemului de asigurări de sănătate. CNAS definește și publică prețurile de referință utilizate pentru decontarea medicamentelor, iar acestea pot fi mai mici decât prețul cu amănuntul al unei anumite mărci comerciale. Dacă medicamentul ales este mai scump decât nivelul luat în calcul pentru compensare, pensionarul suportă și diferența de preț. Așadar, „compensat 90%” nu înseamnă neapărat „pacientul plătește doar 10% din prețul de la farmacie”. Un medicament de 100 de lei poate costa pensionarul 64 de lei Un exemplu fictiv arată mult mai simplu mecanismul. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Să presupunem că un anumit medicament are un preț de vânzare de 100 de lei, iar valoarea de referință utilizată pentru compensare este de 40 de lei. Compensarea de 90% se aplică celor 40 de lei: 90% din 40 de lei = 36 de lei suportați prin sistemul de compensare. Pacientul va achita diferența: 100 de lei – 36 de lei = 64 de lei. Deși medicamentul apare ca fiind „compensat 90%”, reducerea efectivă față de prețul său comercial a fost, în acest exemplu, de numai 36%. Tocmai de aceea doi pensionari cărora li se prescrie aceeași substanță activă pot ajunge să plătească sume diferite dacă aleg produse comerciale diferite. Medicamentul generic poate însemna un preț mai mic În farmacie pot exista mai multe produse care conțin aceeași substanță activă, dar sunt comercializate de producători diferiți și la prețuri diferite. Din acest motiv, pensionarul poate întreba farmacistul dacă există, pentru substanța prescrisă, o variantă cu o contribuție personală mai mică, în condițiile în care aceasta poate fi eliberată conform prescripției. Cu cât prețul medicamentului este mai apropiat de nivelul luat în calcul pentru compensare, cu atât suma suportată din buzunar poate fi mai mică. Important este însă ca înlocuirea unui produs să se facă în condițiile permise de prescripție și fără modificarea tratamentului stabilit de medic. Cum poate afla pensionarul cât are de plătit CNAS pune la dispoziție o Listă interactivă a medicamentelor, care permite căutarea după denumirea medicamentului, substanța activă și lista de compensare. Pentru fiecare produs sunt afișate informații precum prețul maximal, lista în care este încadrat și contribuția maximă pe care o poate suporta asiguratul în funcție de nivelul de compensare. Instrumentul poate fi util înainte de ridicarea unui tratament costisitor, mai ales dacă pentru aceeași substanță activă există mai multe variante comerciale. Pensionarul poate întreba direct și farmacistul: „Există o variantă cu aceeași substanță activă pentru care contribuția mea este mai mică?” Ce trebuie verificat la prescrierea rețetei Pensionarii care au venituri din pensii și indemnizație socială de maximum 2.020 de lei trebuie să se asigure că medicul are informațiile necesare pentru prescrierea medicamentelor în cadrul programului destinat acestei categorii. Prescripția cu compensare de 90% pentru pensionarii eligibili este distinctă și poate cuprinde maximum trei medicamente din Sublista B, în limita valorică stabilită de sistem. Dacă un pensionar consideră că îndeplinește condițiile, dar medicamentele îi sunt prescrise numai cu nivelul obișnuit de compensare, este bine să ceară medicului explicații înainte de emiterea sau eliberarea rețetei. 90% compensare nu înseamnă automat 90% reducere la casă Aceasta este regula pe care pensionarii ar trebui să o rețină. Programul permite pensionarilor cu venituri din pensii și indemnizație socială de cel mult 2.020 de lei lunar să primească anumite medicamente din Sublista B cu o compensare de 90% din prețul de referință, în limita stabilită pentru această facilitate. Dar procentul de 90% nu se aplică automat întregului preț comercial al oricărui medicament ales. Dacă produsul de pe raft costă mai mult decât valoarea luată în calcul de sistem, diferența rămâne în sarcina pacientului. De aceea, înainte de a plăti, pensionarii pot cere farmacistului să le spună care este contribuția proprie și dacă există o variantă echivalentă, permisă de prescripție, cu un cost mai mic. Uneori, această simplă întrebare poate face o diferență importantă în suma achitată lunar pentru tratament.

Călin Georgescu rescrie istoria: Imperiul Habsburgic a fost precursorul globaliștilor anticreștini, de aceea l-a ucis pe Mihai Viteazul
Politică

Călin Georgescu rescrie istoria: Imperiul Habsburgic a fost precursorul globaliștilor anticreștini, de aceea l-a ucis pe Mihai Viteazul

Fostul candidat la președinția României scrie, pe Facebook, că Mihai Viteazul a fost asasinat pentru că „aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”. Citește și: 15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim La 9 august s-au împlinit 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul de către un grup de mercenari, la ordinul generalului Giorgio Basta, un italian de origine albaneză aflat în slujba împăratului Rudolf al II-lea. Acesta era al Împărat al Sfântului Imperiu Roman și Arhiduce al Austriei, care însă a acordat anumite libertăți protestanților. Globalistul Basta l-a asasinat pe Mihai Viteazul „Astăzi, 9 august 2026, s-au împlinit 425 de ani de la uciderea marelui voievod iubitor de Hristos, Mihai Viteazul, primul domnitor din istorie care a făurit cu sabia unirea românilor. La 9 august 1601, Mihai Viteazul, apărător al Ortodoxiei, a fost ucis mișelește, prin trădare, la Câmpia Turzii. Nu doar voievodul devenise un pericol în calea intereselor Imperiului Habsburgic, ci și ideea pe care o întruchipa: unitatea românilor.   La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți.   Mihai Viteazul ne-a arătat ce pot înfăptui românii atunci când sunt uniți; Sfânta Evanghelie din duminica aceasta ne arată de unde vine puterea de a rămâne astfel: dintr-un grăunte de credință care poate muta munții din loc, din rugăciune și din post. Uniți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu: «…și nimic nu va fi vouă cu neputință»”, a scris Georgescu, pe Facebook.    Însă numeroși istorici contestă afirmația că Mihai Viteazul dorea „unirea românilor”.    „Mihai a cucerit Ardealul şi Moldova, nu din cauza caracterului lor românesc, ci pentru că se depărtaseră de la unirea încheiată între ele pentru a lupta cu turcii. El a restabilit această unitate a Ligii încheiate în 1594, ideea politică ce l-a călăuzit a fost aceea a unităţii pe temei de cruciadă. De aceea nu l-a preocupat unitatea politică, a fost domn peste trei ţări, cu graniţele lor, cu guvernele lor deosebite(...) Mihai Viteazul a cucerit Ardealul dintr-un motiv politic, înţelegerea principelui ardelean cu moldovenii şi cu polonii de a-l înlocui în scaun, plan care-i fusese arătat pe faţă. Dar alături de acest fapt care l-a hotărât definitiv, ideea cuceririi Ardealului îşi făcuse de mult drum în mintea lui. Încă din 1597 cancelarul ardelean Iojica tratase cu Mihai un plan îndrăzneţ, Sigismund Bathory să abdice în favoarea domnului român şi acesta să unească sub sceptrul său Ardealul, Ţara Românească şi chiar Bulgaria, ce urma să se răscoale sub conducerea lui”, scria P.P. Panaitescu în lucrarea „Mihai Viteazul”.   Cronicarul Mihai Costin a fost un critic al lui Mihai Viteazul: „O! nesăţioasă hirea domnilor spre lăţire şi avuţie oarbă! Pe cât să mai adauge, pe atâta râvneşte. Poftele domnilor şi a împăraţilor n-au hotar. Având mult, cum n-ar avea nimic le pare. Pe cât îi dă Dumnezeu nu se satură. Având domnie, cinste şi mai mari şi mai late ţări poftesc (...) Aşa şi Mihai-vodă, vrând sa hie crai la unguri, au pierdut şi domnia Ţării Munteneşti”. 

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”
Eveniment

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”

Pensionarii care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 mai pot obține, în anumite situații, o creștere a pensiei dacă găsesc adeverințe care dovedesc că au încasat venituri mai mari decât cele folosite inițial la calcul. Este vorba mai ales despre acord global, prime, premii, ore suplimentare, sporuri sau alte sume care apăreau în statele de plată, dar nu au fost înscrise în carnetul de muncă și nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Nu există însă o majorare fixă și nici garanția că orice adeverință va aduce automat bani în plus. Creșterea depinde de valoarea veniturilor dovedite, de durata în care au fost primite și de salariul mediu cu care sunt comparate pentru fiecare lună. Cine ar trebui să își verifice dosarul de pensie Demersul merită analizat în primul rând de pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001 și care, pe lângă salariul de încadrare, primeau frecvent alte sume. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pot fi în această situație foștii angajați din industrie, construcții, transporturi, minerit, energie, agricultură, fabrici, cooperative, întreprinderi de stat sau unități în care plata în acord și orele suplimentare reprezentau o parte importantă a venitului. Un prim indiciu este diferența dintre salariul înscris în carnetul de muncă și banii încasați în realitate. Dacă pensionarul își amintește că avea venituri considerabil mai mari datorită acordului global, primelor sau sporurilor, dar acestea nu apar în decizia de pensie ori în documentele depuse, căutarea adeverinței poate fi justificată. Ce venituri pot fi luate în calcul Legea nr. 360/2023 permite valorificarea veniturilor totale lunare, brute sau nete, după caz, realizate înainte de 1 aprilie 2001, pentru care, potrivit legislației din perioada respectivă, s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Printre veniturile care pot conta se află: - formele de plată în acord global sau cu bucata; - primele și premiile; - orele suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - sporurile pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare; - indemnizațiile pentru muncă nenormată; - al treisprezecelea salariu; - alte sporuri sau adaosuri salariale pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Casa Națională de Pensii precizează că pot fi valorificate și alte sporuri fără caracter permanent, dar numai dacă sunt dovedite printr-o adeverință care îndeplinește condițiile legale. Important este ca venitul să fi avut natură salarială și să fi făcut parte din baza pentru care se datora contribuția de asigurări sociale potrivit regulilor valabile în acel moment. Simpla menționare a unei prime sau indemnizații nu este întotdeauna suficientă. Ce legătură are cu „mica recalculare” Așa-numita „mică recalculare” a vizat tocmai sporurile, veniturile nepermanente și veniturile lunare realizate înainte de 1 aprilie 2001, care nu fuseseră folosite la calcularea pensiei. Citește și: Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor Recalcularea din oficiu a privit adeverințele valabile care se aflau deja în dosarele de pensie. Legea nr. 360/2023 a stabilit că aceste venituri pot fi valorificate dacă au fost plătite din fondul de salarii și dacă pentru ele s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Pensionarii care nu aveau adeverințele la dosar nu și-au pierdut însă dreptul de a le depune ulterior. În 2026, ei pot solicita recalcularea pensiei pe baza unor documente nou-găsite. Pentru adeverințele depuse după 1 septembrie 2024, recalcularea nu se face automat, ci în baza unei cereri. Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care cererea a fost înregistrată. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte o nouă etapă națională de recalculare dacă găsește acum documentele. Cât poate crește pensia Nu există o sumă generală, valabilă pentru toți pensionarii. Pensia poate crește cu câțiva lei, câteva zeci de lei sau, în cazurile în care veniturile omise au fost consistente și încasate timp de mulți ani, cu sume mai importante. Pentru fiecare lună, venitul dovedit este raportat la câștigul salarial mediu corespunzător perioadei. Cu cât diferența dintre venitul deja folosit la calcul și venitul total dovedit este mai mare, cu atât poate fi mai mare și punctajul suplimentar. În 2026, valoarea punctului de referință utilizată la stabilirea cuantumului pensiei este menținută la 81 de lei. Un pensionar care a primit sporuri mici doar câteva luni nu trebuie să se aștepte la o majorare spectaculoasă. În schimb, pentru cine a lucrat ani întregi în acord global sau a avut constant venituri aproape duble față de salariul tarifar înscris în carnet, diferența poate deveni semnificativă. Calculul exact poate fi făcut numai de casa teritorială de pensii, după verificarea documentelor și refacerea punctajelor lunare. Ce trebuie să conțină adeverința Adeverințele emise după 1 septembrie 2024 trebuie să respecte, în principiu, modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Documentul trebuie să permită casei de pensii să identifice clar: - pensionarul și angajatorul; - perioada în care persoana a fost angajată; - funcția sau meseria; - venitul total realizat în fiecare lună; - salariul de încadrare; - sporurile, primele și celelalte adaosuri; - dacă sumele au fost brute sau nete; - temeiul în baza căruia au fost acordate; - faptul că veniturile au fost plătite din fondul de salarii; - situația contribuției de asigurări sociale; - documentele din arhivă pe baza cărora a fost emisă adeverința. Adeverința trebuie să fie eliberată pe baza statelor de plată sau a altor documente primare verificabile, nu doar pe baza unor declarații ori estimări. Normele de aplicare a Legii pensiilor includ, între actele care pot fi depuse, adeverința privind venitul brut realizat, întocmită conform anexei nr. 6 la lege. Adeverințele mai vechi nu trebuie aruncate O adeverință emisă cu ani în urmă nu este automat inutilă doar pentru că nu respectă modelul actual. Casa Națională de Pensii arată că adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024 pot fi valorificate după modelele și condițiile aplicabile la momentul eliberării lor. Chiar și unele adeverințe mai vechi, în care nu apare formula actuală referitoare la plata sumelor din fondul de salarii, pot fi acceptate dacă includ veniturile lunare, defalcarea acestora și mențiunea că s-a reținut și plătit contribuția de asigurări sociale. De aceea, pensionarul nu ar trebui să renunțe la o adeverință veche înainte de a o prezenta casei de pensii. Unde sunt căutate actele dacă angajatorul a dispărut Dispariția fostei întreprinderi nu înseamnă neapărat că statele de plată au dispărut. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat fostul angajator; - lichidatorul judiciar; - o firmă autorizată de servicii arhivistice; - Arhivele Naționale sau serviciul județean competent; - o instituție publică ori societate căreia i-a fost predat fondul arhivistic. Primul pas este identificarea succesorului juridic al angajatorului. Pot fi consultate documentele vechi, fostele carnete de muncă, Registrul Comerțului, informațiile de la arhivele județene sau datele deținute de inspectoratul teritorial de muncă. Solicitarea trebuie să conțină cât mai multe repere: denumirea exactă a întreprinderii, secția, locul de muncă, perioada lucrată, funcția și eventualele denumiri ulterioare ale societății. Atenție la costurile firmelor de arhivare Deținătorii privați de arhive pot solicita bani pentru căutarea documentelor și eliberarea adeverințelor. Costul poate crește dacă perioada este lungă sau dacă documentele nu sunt bine inventariate. Înainte de a plăti, pensionarul ar trebui să ceară în scris: - tariful total sau modul de calcul; - perioada pentru care există state de plată; - tipurile de venituri care pot fi certificate; - confirmarea că adeverința va fi întocmită în forma cerută de legislația pensiilor. Dacă firma spune că poate elibera doar o adeverință de vechime, fără veniturile lunare, documentul poate să nu fie suficient pentru recalcularea pensiei. Ce acte merită căutate cu prioritate Merită căutate în primul rând documentele pentru perioadele în care veniturile reale au fost mult mai mari decât salariul înscris în carnetul de muncă. O adeverință este cu atât mai utilă cu cât acoperă: - mai mulți ani de activitate; - plăți constante în acord global; - ore suplimentare efectuate lunar; - sporuri procentuale importante; - prime sau adaosuri acordate în mod repetat; - perioade pentru care la pensie a fost folosit doar salariul tarifar. Este mai puțin probabil ca efortul și costurile să se justifice pentru o primă modestă, primită o singură dată. Înainte de a comanda o adeverință scumpă, pensionarul poate cere deținătorului arhivei să confirme dacă există statele de plată și ce categorii de venituri apar în acestea. Unde se depune cererea Cererea de recalculare se depune la casa teritorială de pensii de care aparține pensionarul, împreună cu adeverința în original și actele solicitate. Legea permite recalcularea la cerere prin adăugarea veniturilor, stagiilor de cotizare sau a altor documente care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Este recomandat ca pensionarul să păstreze o copie a adeverinței și dovada înregistrării cererii. Dacă documentul este respins, casa de pensii trebuie să explice motivul în decizia emisă. Pensionarul poate verifica dacă problema ține de forma adeverinței, de lipsa informațiilor privind contribuția sau de natura venitului și poate solicita, după caz, completarea documentului. O adeverință poate conta și după încheierea „micii recalculări” Pentru pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001, dosarul de pensie nu este definitiv închis doar pentru că recalcularea generală s-a încheiat. Dacă apar documente noi, veniturile nevalorificate pot fi adăugate prin recalculare la cerere. Important este ca actele să fie legale, să provină de la angajator sau de la deținătorul legal al arhivei și să permită verificarea lunară a sumelor încasate. Cele mai valoroase adeverințe nu sunt neapărat cele care enumeră cât mai multe sporuri, ci acelea care arată, lună de lună, venitul total real pentru perioade lungi. Pentru unii pensionari, căutarea poate să nu schimbe aproape deloc pensia. Pentru alții, mai ales pentru cei plătiți ani întregi în acord global sau cu sporuri consistente, un document uitat într-o arhivă poate însemna o majorare permanentă a venitului lunar.

Cine este favorit la funcția de premier pentru pariorii de pe Polymarket și pentru Crin Antonescu
Politică

Cine este favorit la funcția de premier pentru pariorii de pe Polymarket și pentru Crin Antonescu

Pariorii de pe PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria pe evoluția a diverse evenimente, îi dau ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, cele mai mari șanse a ajunge premier. Ieri seară, la Antena 3, fostul președinte PNL Crin Antonescu a spus că președintele Nicușor Dan ar trebui să pună capăt crizei politice dezemnându-l pe Nazare premier.  Citește și: Miruță vrea să radă clientela de la conducerea companiilor din Transporturi, inclusiv Metrorex DeFapt.ro a arătat, sâmbătă, că ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, este din nou favorit pentru funcția de premier, după ce România a reușit să evite trecerea, de către agențiile de rating, la categoria junk, afirmă surse politice. Aceste surse arată că liderul PNL Ilie Bolojan, într-un interviu la Europa FM, și-a nuanțat poziția: a renunțat să mai spună că PNL îl susține pe Siegfried Mureșan pentru poziția de premier și a vorbit despre un „guvern cu un profil tehnocrat”.  Crin Antonescu a renunțat la Olguța Vasilescu, crede în Nazare Potrivit Mediafax, în această dimineață, Alexandru Nazare era creditat pe piața „Viitorul premier al României?” cu 47,9% șanse, în timp ce Sorin Grindeanu avea 18,6%. Ilie Bolojan, care conduce în prezent Guvernul în regim interimar, era cotat la numai 3,8%, iar europarlamentarul Siegfried Mureșan la 3,1%. Pe lista Polymarket se mai aflau consilierul prezidențial Radu Burnete - 3%, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, și Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan, cu aproximativ 2%, în timp ce Eugen Tomac, Dan Motreanu, Cătălin Predoiu, Dragoș Pîslaru, Călin Georgescu și alți politicieni sau economiști sunt cotați la circa 1% sau mai puțin. Interesul pentru piața privind viitorul premier al României este ridicat: valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la aproximativ 3,28 milioane de dolari, potrivit datelor Polymarket actualizate duminică. Numai pe varianta Alexandru Nazare au fost tranzacționați peste 205.000 de dolari, scrie Mediafax.  Cum funcționează sistemul Polymarket? Dacă crezi că Nazare va ajunge premier, poți cumpăra acțiuni, la valoare individuală de circa 48 de cenți. Dacă el va câștiga, vei primi un dolar pe acțiune. Dacă pierde, ai pierdut toate acțiunile cumpărate. Sistemul funcționează identic dacă pariezi că Nazare nu va ajunge președinte. În acest caz, valoarea acțiunii este de 52 de cenți. Sâmbătă seara, Crin Antonescu - care în campania la prezidențiale din 2025, când a ieșit pe locul III, o susținea pe Olguța Vasilescu pentru funcția de premier - a apreciat că Nazare „e singura soluție care răspunde punctelor esențiale pe care le ceri de la un prim-ministru și în situația în care ne aflăm”. El a spus că nu premierul Ilie Bolojan s-a ocupat de relația cu Comisia Europeană, instituțiile bancare și creditorii României, ci ministrul de Finanțe. „Alexandru Nazare avea o experiență politică mai diversă. Fusese parlamentar, fusese europarlamentar, mai fusese ministru și la alte portofolii”, a spus Antonescu.  În aprilie 2025, fostul președinte PNL spunea: „Eu sunt un admirator al Olguței Vasilescu, a fost un ministru bun și un primar excelent. Sunt convins că ar fi un prim-ministru bun. Ilie Bolojan cu siguranță ar fi un prim-ministru bun. N-am avut o astfel de discuție”. 

Cele mai citite

Opinii

Video

Investigații

Inutila AMEPIP plătește 1,3 milioane lei pe an ca să închirieze mașini cu șofer de la RAAPPS. Cancelaria Guvernului a renunțat la șoferi
Politică

Inutila AMEPIP plătește 1,3 milioane lei pe an ca să închirieze mașini cu șofer de la RAAPPS. Cancelaria Guvernului a renunțat la șoferi

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a prevăzut în bugetul pe 2026 suma de 1,33 milioane de lei pe an pentru a închiria patru mașini cu șofer de la Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”. Guvernul a aprobat azi bugetul acestei agenții. Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Preț de limunzină de lux oferit de AMEPIP către RAAPPS „Pentru desfășurarea în condiții optime a activității, AMEPIP a încheiat încă din anul 2024  contracte de prestări servicii cu Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat», având ca obiect asigurarea activității de transport auto de persoane, cu șofer, asigurând din punct de vedere tehnic funcționarea corespunzătoare a mijloacelor de transport auto, inclusiv carburantul utilizat. Pentru un număr de patru autoturisme utilizate de AMEPIP, incluzând și contravaloarea carburantului folosit, AMEPIP achită lunar aproximativ suma de 111.000 lei ( 1.334 mii lei/an)”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern pentru aprobarea bugetului AMEPIP.  Prețul de peste 200 de euro pe zi lucrătoare, oferit de AMEPIP către RAAPPS, este cel la care se pot închiria pe termen scurt, în București, limuzine de lux sau microbuze.  Însă Cancelaria prim-ministrului, condusă de Mihai Jurca, a eliminat contractul de încheiere a unor mașini cu șofer pentru consilierii de stat și secretarii de stat din această structură. Jurca a decis să utilizeze 17 autoutilitare Dacia Duster în sistem de leasing operațional. Măsura a redus costurile lunare de la 850.000 de lei la circa 84.000 de lei. Demnitarii din Cancelarie nu mai beneficiază de șofer personal și trebuie să conducă singuri mașinile. Președintele AMEPIP are un salariu brut lunar puțin sub 45.000 de lei, vicepreședinții - 42.525 de lei, iar secretarul general al instituției - 32.634 de lei.  În noiembrie 2025, DeFapt.ro a scris că „premierul Ilie Bolojan a pus vicepreședinte la AMEPIP un doctor al Academiei de Poliție, partenerul Alinei Gorghiu, în 2010: este vorba de Bogdan Stănescu, despre care DeFapt.ro a scris în august 2025, «Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu»”.  Potrivit propriului CV, Stănescu a urmat aproximativ în aceeași ani două facultăți: Dreptul, la Hyperion, între 1993 și 1996, și ingineria, la Universitatea de Petrol și gaze din Ploiești, între 1994 și 1999. În 2001 a devenit doctor al Academiei de Poliție, celebră pentru numărul uriaș de doctorate plagiate.  Potrivit unei declarații de avere din 2025, Bogdan Stănescu, la acel moment  „consilier strategie” la Banca Națională, fusese plasat, în anul fiscal 2024, în câteva sinecuri extrem de bine plătite: Președinte Consiliu de Administrație (CA) Depogaz, filială Romgaz: 254.669 lei, net, anual CA Rompetrol (ca reprezentant al Ministerului Energiei): 168.000 de lei Președinte al directoratului la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE): 567.134 de lei. Salariul de la BNR a fost secretizat în declarația de avere. Sumele declarate sunt în valoare de peste 990.000 de lei. Averea lui Stănescu este imensă: a achiziționat, în 2022, două BMW-uri și are patru apartamente.  Guvernul a selectat, joi, 27 noiembrie, un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Președinte a fost numită Anisoara Ulceluse-Pîrvan, economist, iar vicepreședinți au fost numiți Oana Mihaela Petrescu (economist) și Nicolae Bogdan Codruț Stănescu.

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata
Eveniment

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata

Pentru persoanele care nu se pot îngriji singure, ajutorul acordat pentru însoțitor poate reprezenta una dintre cele mai importante surse de sprijin financiar. În 2026, însă, sub denumirea generică de „indemnizație de însoțitor” sunt întâlnite în practică două drepturi diferite: unul acordat pensionarilor de invaliditate gradul I și altul destinat persoanelor cu handicap grav care optează pentru bani în locul angajării unui asistent personal. Regulile de acordare, cuantumul și situațiile în care plata poate fi suspendată nu sunt aceleași. Pensionarii de invaliditate gradul I primesc 2.163 de lei din iulie Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I au dreptul, pe lângă pensia propriu-zisă, la o indemnizație pentru însoțitor. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Gradul I de invaliditate presupune o deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire. Indemnizația nu înlocuiește pensia, ci se adaugă acesteia. Cuantumul este stabilit la 50% din salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru luna respectivă. În prima jumătate a anului 2026, salariul minim brut a fost de 4.050 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 2.025 de lei. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei. În consecință, Casa Națională de Pensii Publice precizează că indemnizația pentru însoțitor a ajuns la 2.163 de lei pe lună. Pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă Există și o prevedere importantă pentru cei care ajung la vârsta standard de pensionare. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pensia de invaliditate se transformă, în condițiile legii, în pensie pentru limită de vârstă, însă indemnizația pentru însoțitor se menține. Legea nr. 360/2023 prevede expres continuarea acestui drept. Prin urmare, atingerea vârstei de pensionare nu determină automat pierderea indemnizației. Persoanele cu handicap grav: indemnizația în locul asistentului personal Separat de sistemul public de pensii funcționează mecanismul prevăzut de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Persoanele cu handicap grav care au dreptul la asistent personal pot, în condițiile legii, să opteze între angajarea unui asistent personal și primirea unei indemnizații lunare. Indemnizația este egală cu salariul net al asistentului personal gradația 0. În prima jumătate a anului 2026, aceasta a fost de aproximativ 2.574 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim brut la 4.325 de lei, indemnizația a ajuns la 2.699 de lei lunar. Direcția de Asistență Socială Deva, de exemplu, a anunțat oficial că noul cuantum se aplică drepturilor aferente lunii iulie, plătite în august. Plata este asigurată de autoritățile locale de la domiciliul sau reședința beneficiarului. Nu trebuie confundate cele două indemnizații Diferența este importantă. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Cei 2.163 de lei reprezintă indemnizația pentru însoțitor acordată, conform Legii pensiilor, pensionarului de invaliditate gradul I. Cei 2.699 de lei reprezintă indemnizația lunară acordată, potrivit Legii nr. 448/2006, persoanei cu handicap grav care alege această variantă în locul unui asistent personal. Deși în limbajul curent ambele sunt numite frecvent „indemnizație de însoțitor”, juridic nu sunt același drept și nici nu pot fi tratate ca două cuantumuri alternative ale aceleiași prestații. Cine poate primi indemnizația pentru însoțitor prin Casa de Pensii În sistemul public de pensii, beneficiarii sunt pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate. Indemnizația se acordă în afara pensiei și este suportată de la bugetul de stat. Dacă o persoană primește pensie de invaliditate din mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor este acordată numai de ultimul sistem în care aceasta a fost asigurată. Nu orice pensionar cu probleme grave de sănătate primește automat acest drept. Este necesară încadrarea medicală corespunzătoare în gradul I de invaliditate. Cine poate primi indemnizația în locul asistentului personal În sistemul de protecție a persoanelor cu dizabilități, copilul sau adultul cu handicap grav poate avea dreptul la asistent personal, în funcție de certificatul de încadrare și evaluarea efectuată potrivit legii. Persoana cu handicap grav sau reprezentantul său legal poate opta, în cazurile prevăzute de lege, pentru indemnizația lunară în locul asistentului personal. Adultul cu handicap vizual grav beneficiază, la rândul său, de posibilitatea de a opta între asistent personal și indemnizație de însoțitor. Opțiunea trebuie exprimată potrivit procedurii aplicabile, nefiind posibilă încasarea simultană a indemnizației și salarizarea unui asistent personal pentru aceeași nevoie de îngrijire. Handicap grav, pensie de invaliditate gradul I Aceasta este una dintre situațiile care produc cel mai des confuzie. Legea nr. 448/2006 prevede că persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate gradul I trebuie să opteze între drepturile cu aceeași destinație prevăzute de cele două sisteme. Și Legea nr. 360/2023 stabilește că plata indemnizației pentru însoțitor a pensionarului de invaliditate gradul I se suspendă începând cu luna următoare celei în care acesta optează pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație printr-un act normativ special. Cu alte cuvinte, nu pot fi încasate pur și simplu două indemnizații pentru aceeași nevoie de însoțire. Neprezentarea la revizuirea medicală poate suspenda plata În cazul pensionarului de invaliditate, una dintre cele mai importante obligații este prezentarea la revizuirea medicală periodică, atunci când aceasta este necesară. Revizuirea se face, în funcție de afecțiune, la intervale stabilite de medicul expert, iar după examinare se poate decide menținerea gradului de invaliditate, încadrarea într-un alt grad sau redobândirea capacității de muncă. Dacă pensionarul nu se prezintă la revizuire din motive care îi sunt imputabile, nu aduce documentele sau investigațiile cerute ori nu îndeplinește obligațiile medicale stabilite de lege, plata pensiei și/sau a indemnizației poate fi suspendată. Trecerea din gradul I în alt grad poate duce la pierderea indemnizației Indemnizația pentru însoțitor din sistemul public de pensii este legată expres de încadrarea în gradul I de invaliditate. Dacă în urma revizuirii medicale persoana este încadrată, de exemplu, în gradul II, nu mai este îndeplinită condiția legală pentru indemnizația de însoțitor. Decizia medicală și decizia de pensie pot fi contestate prin procedurile prevăzute de lege, motiv pentru care persoana care consideră că noua încadrare este greșită trebuie să urmărească atent termenul și procedura indicate în documentele primite. Internarea într-un centru rezidențial poate opri indemnizația Pentru indemnizația acordată în locul asistentului personal există reguli speciale. Adultul cu handicap grav nu poate beneficia de indemnizația lunară pe perioada în care se află în îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist ori într-un centru rezidențial public sau într-o altă instituție rezidențială publică socială ori medico-socială care îi asigură întreținerea completă, dacă șederea depășește o lună. Centrul de tip respiro este exceptat. De asemenea, persoanele cu handicap grav nu beneficiază de această indemnizație pe perioada reținerii, arestării sau executării unei pedepse privative de libertate. Prin urmare, nu orice internare într-un spital sau orice ședere temporară într-un centru determină automat pierderea dreptului. Expirarea certificatului de handicap trebuie urmărită cu atenție În cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap este emis cu termen de valabilitate, beneficiarul trebuie să respecte procedura de reevaluare. Drepturile acordate în baza încadrării în handicap depind de existența unui certificat valabil și de menținerea gradului care justifică dreptul la asistent personal sau la indemnizația acordată în locul acestuia. De aceea, beneficiarii ar trebui să verifice din timp data expirării certificatului și termenul la care trebuie începută procedura de reevaluare. Mutarea în altă localitate nu înseamnă automat pierderea dreptului Schimbarea domiciliului sau reședinței nu este, în sine, un motiv pentru pierderea definitivă a indemnizației. În cazul indemnizației acordate persoanei cu handicap grav, plata este legată însă de autoritatea locală competentă pentru domiciliul sau reședința beneficiarului. Autoritățile locale gestionează plata acestor drepturi. De aceea, o mutare în altă localitate sau în alt județ trebuie comunicată, iar evidența beneficiarului trebuie transferată către instituția competentă. Lipsa actualizării documentelor poate provoca întreruperi administrative ale plății. Pentru pensionarii care își stabilesc domiciliul în străinătate există reguli distincte. Legea pensiilor prevede inclusiv situații în care plata poate fi suspendată dacă beneficiarul se stabilește într-un stat cu care România are o convenție de reciprocitate și, potrivit acelei convenții, dreptul este plătit de celălalt stat. Plata încetează la decesul beneficiarului Indemnizația este un drept personal al beneficiarului și încetează la deces. Totuși, sumele cuvenite și neîncasate până la data decesului pot fi solicitate, în condițiile legii, de persoanele îndreptățite. Autoritățile locale prevăd proceduri și documente speciale pentru recuperarea indemnizațiilor rămase neachitate. Ce trebuie verificat dacă indemnizația nu mai intră în cont Dacă plata este întreruptă, primul lucru care trebuie stabilit este din ce sistem provine indemnizația. Pentru pensionarul de invaliditate gradul I trebuie contactată casa teritorială de pensii. Pentru indemnizația acordată persoanei cu handicap grav în locul asistentului personal, beneficiarul trebuie să se adreseze DGASPC și/sau serviciului de asistență socială al primăriei competente. Este util să fie verificată existența unei decizii de suspendare sau încetare, valabilitatea documentelor medicale, data ultimei revizuiri, certificatul de handicap și orice eventuală schimbare de domiciliu sau de opțiune privind asistentul personal. O simplă întârziere administrativă nu trebuie confundată cu pierderea dreptului. Iar atunci când autoritatea emite o decizie prin care dreptul este redus, suspendat sau încetat, beneficiarul trebuie să verifice imediat motivul, temeiul legal și termenul în care poate contesta măsura.

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații
Eveniment

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații

Noua Lege a salarizării va aduce, pentru angajații din sectorul public, nu doar o nouă grilă, ci și o amplă operațiune de reîncadrare. Funcțiile, gradele, vechimea, salariile de bază și componentele veniturilor vor fi raportate la noile reguli. Tocmai de aceea, înainte de aplicarea noilor reglementări, fiecare bugetar ar trebui să își organizeze propria arhivă profesională. Deciziile de încadrare, actele adiționale, adeverințele de vechime, documentele privind sporurile sau fluturașii de salariu pot deveni probe esențiale dacă apar erori la recalculare. Primul document: actul de numire sau contractul de muncă Pentru salariații contractuali, contractul individual de muncă este documentul de la care trebuie să înceapă dosarul personal. Citește și: Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net În cazul funcționarilor publici și al altor categorii de personal pentru care raportul de serviciu se stabilește prin act administrativ, importante sunt decizia sau actul de numire și documentele ulterioare de modificare a încadrării. Aceste acte arată funcția ocupată, nivelul studiilor, durata timpului de lucru și alte elemente ale raportului de muncă sau de serviciu. La fel de importante sunt actele adiționale și deciziile ulterioare de reîncadrare, pentru că ele reconstruiesc evoluția profesională a angajatului. Deciziile de salarizare și de acordare a sporurilor Un alt dosar important este cel al documentelor prin care au fost stabilite drepturile salariale. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Merită păstrate deciziile de salarizare și reîncadrare, precum și actele prin care au fost acordate sporuri, majorări, indemnizații sau alte drepturi. Proiectul noii legi modifică arhitectura salarizării publice și modul în care sunt tratate unele componente ale remunerației. De aceea, vechile decizii vor permite angajatului să compare situația existentă înainte de reformă cu încadrarea realizată ulterior. Asta nu înseamnă însă că orice spor primit anterior va trebui păstrat automat. Drepturile salariale ale bugetarilor sunt stabilite prin lege, iar noul act normativ poate modifica pentru viitor structura remunerației. Fluturașii de salariu: mici hârtii care pot deveni foarte utile Chiar dacă mulți angajați îi aruncă imediat după ziua de salariu, fluturașii merită păstrați, în special cei din lunile dinaintea aplicării noii legi. Ei permit verificarea salariului de bază, a sporurilor, indemnizațiilor, reținerilor și a venitului brut și net. Din punct de vedere juridic, fluturașul nu este însă singura dovadă a salariului plătit. Codul muncii prevede că plata salariului se dovedește prin statele de plată și prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariat. Prin urmare, dacă fluturașii lipsesc, angajatul poate cere de la compartimentul de resurse umane documentele sau adeverințele necesare pentru reconstruirea istoricului salarial. Adeverințele de vechime pot influența direct încadrarea Vechimea este unul dintre elementele care trebuie verificat cu mare atenție. Proiectul publicat la 17 iulie păstrează un sistem de gradații în funcție de vechimea în muncă, astfel încât o perioadă omisă din evidențele angajatorului poate însemna inclusiv o încadrare greșită. Din acest motiv, merită păstrate adeverințele de vechime de la actualul și de la foștii angajatori, carnetul de muncă pentru perioadele în care acesta era utilizat și orice document care certifică perioade de activitate relevante. Pentru personalul căruia i se aplică sistemul gradațiilor, proiectul prevede șase niveluri, de la gradația 0 până la gradația 5, în funcție de vechime. Diplomele, certificatele și documentele privind studiile În dosarul personal ar trebui să existe și copii după diplome, certificate de absolvire și alte acte care demonstrează nivelul studiilor cerut pentru funcția ocupată. Pentru anumite categorii profesionale pot conta și titlul științific de doctor, specializările, gradele profesionale sau alte calificări prevăzute de legislația specifică. O diplomă care există în dosarul vechi al instituției, dar nu este preluată corect în evidențele utilizate pentru noua încadrare, poate genera o eroare care va trebui ulterior corectată. Nu uitați de fișa postului Fișa postului este deseori ignorată pentru că nu arată direct salariul. Totuși, ea poate fi utilă atunci când apar probleme legate de încadrarea unei funcții sau de atribuțiile efectiv exercitate. Merită păstrate atât fișa actuală, cât și versiunile mai vechi atunci când atribuțiile sau funcția s-au modificat semnificativ. Evaluările profesionale ar trebui și ele arhivate Proiectul noii Legi a salarizării pune un accent mai mare pe componenta variabilă și pe recompensarea performanței. De aceea, angajații ar trebui să păstreze și rapoartele sau fișele de evaluare profesională anuală, calificativele obținute și eventualele documente privind atingerea unor obiective profesionale. Acestea nu garantează automat acordarea unei viitoare prime sau majorări de performanță, deoarece condițiile vor fi cele stabilite de forma finală a legii și de normele de aplicare, dar pot constitui istoricul profesional al angajatului. Hotărârile judecătorești privind salariul O categorie aparte o reprezintă bugetarii ale căror drepturi salariale au fost stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Aceștia ar trebui să păstreze hotărârile definitive, deciziile prin care instituția le-a pus în executare și documentele din care rezultă modul în care sumele respective au fost introduse în salariu. În cazul unei reîncadrări, aceste situații pot necesita o analiză distinctă. De ce contează toate aceste acte la trecerea la noua grilă Unul dintre cele mai importante motive este posibilitatea verificării noii încadrări. Proiectul Legii salarizării introduce o nouă structură de funcții, grade și coeficienți și stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru perioada inițială de aplicare. Pentru angajat, important va fi să verifice dacă funcția, gradul, gradația și celelalte elemente au fost introduse corect. Documentele vechi îi permit să compare, element cu element, ceea ce figura înainte în evidențele salariale cu ceea ce apare în noua decizie. Ce se întâmplă dacă salariul actual este peste noua grilă Proiectul conține un mecanism tranzitoriu pentru situațiile în care remunerația aflată în plată este mai mare decât cea rezultată din noul sistem. Diferența este tratată printr-o compensație individuală, ceea ce urmărește evitarea unei reduceri imediate a salariului în plată. Tocmai aici istoricul salarial devine important: angajatul trebuie să poată verifica care era salariul său înainte de reîncadrare și din ce componente era alcătuit. Termenele de contestație pot fi foarte scurte După emiterea noilor decizii de salarizare, angajații trebuie să verifice imediat dacă încadrarea și calculul sunt corecte. În legislația salarizării bugetare, termenele pentru formularea contestațiilor administrative au fost, de regulă, scurte, uneori de numai câteva zile sau săptămâni. Forma finală a noii Legi a salarizării va stabili procedura și termenul aplicabil. Tocmai de aceea, timpul nu ar trebui pierdut atunci cu căutarea actelor prin arhiva instituției sau la Serviciul RUNOS. Documentele necesare pentru verificarea salariului ar trebui pregătite din timp. Erorile informatice O operațiune de reîncadrare care privește întregul sector public presupune prelucrarea unui volum foarte mare de date. O cifră greșită, o perioadă de vechime neintrodusă, un grad profesional omis sau o funcție echivalată incorect pot modifica rezultatul. Instituțiile au propriile obligații privind păstrarea documentelor de personal, iar pentru salariații cu contract individual de muncă date importante se regăsesc și în REGES-ONLINE. Angajatorul trebuie să întocmească dosarul personal și, în condițiile prevăzute de legislație, să elibereze copii ale documentelor existente în acesta. Asta nu face însă inutilă arhiva angajatului. Dimpotrivă: ea permite identificarea rapidă a unei neconcordanțe. Nu așteptați apariția noii decizii pentru a căuta actele Cel mai simplu este ca verificarea documentelor să fie făcută înainte de aplicarea noii legi. Angajatul poate cere compartimentului de resurse umane copii ale actelor care îi lipsesc, în special deciziile succesive de încadrare și salarizare, documentele privind vechimea și actele prin care au fost stabilite diferite drepturi. Actele importante pot fi apoi scanate și păstrate într-o arhivă digitală personală, separată de calculatorul sau adresa de e-mail de serviciu. Practic, un dosar util ar trebui să conțină: contractul individual de muncă sau actul de numire, fișa postului, actele adiționale, deciziile de încadrare și salarizare, documentele privind sporurile, adeverințele de vechime, diplomele și certificatele relevante, evaluările profesionale, hotărârile judecătorești privind drepturile salariale și fluturașii de salariu din perioada apropiată reîncadrării. Cel mai important document va fi noua decizie de salarizare După aplicarea viitoarei legi, angajatul ar trebui să compare noua decizie cu documentele din arhiva proprie. Funcția, gradul profesional, gradația, vechimea, salariul de bază și orice compensație sau componentă salarială trebuie verificate separat. Iar dacă apare o diferență, documentele trebuie scoase din dosar imediat, nu căutate după luni sau ani. Procedurile și termenele de contestare vor trebui urmărite în forma finală a legii, deoarece proiectul aflat acum în discuție se mai poate modifica. Pentru unele familii ocupaționale, chiar proiectul din 17 iulie conține proceduri speciale și termene proprii de contestație, ceea ce este încă un motiv pentru ca salariatul să nu înceapă să își caute actele abia după primirea noii încadrări. O arhivă personală nu garantează că nu va exista nicio eroare, dar poate transforma o contestație bazată pe „salariul meu era altul” într-una susținută de documente, date și sume exacte.

Sociologul Ștefureac, directorul INSCOP, spune că AUR crește și se apropie de suma PSD, PNL, USR
Politică

Sociologul Ștefureac, directorul INSCOP, spune că AUR crește și se apropie de suma PSD, PNL, USR

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, arată că „populismul radical” are o strategie coerentă, în timp ce „celelalte partide s-au angajat intr-un război absurd”. Ștefureac nu oferă datele din vreun sondaj și nici nu dă numele vreunui partid, dar este evident că se referă la AUR, PSD, PNL și USR.  Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Potrivit sociologului, „populismul radical alimentat de frustrarea si furia legitime ale populației incepe să se apropie de suma celorlalte trei partide”.  Remus Ștefureac a fost consilierul fostului director al SRI George Maior, în perioada în care acesta era ambasador în SUA.  „Unii preferă să se mintă singuri, cu cifre inventate, sau își imaginează creșteri fulminante, lucrurile nu stau deloc așa” „Intenția de vot pentru populismul radical continua să crească. Și nu este deloc o surpriză. Reprezentanții săi politici acționează eficient, cu strategii coerente, de manual. În paralel, celelalte partide s-au angajat intr-un război absurd din care, evident, «al treilea» câștigă. Cu cât acest război se prelungește, cu atât pagubele pentru aceste partide vor fi mai mari. Chiar dacă unii preferă să se mintă singuri, cu cifre inventate, sau își imaginează creșteri fulminante, lucrurile nu stau deloc așa. Populismul radical alimentat de frustrarea si furia legitime ale populației incepe să se apropie de suma celorlalte trei partide. Poate totuși, în al 13-lea ceas, rațiunea politică va câștiga și vom avea un guvern cu atribuții depline, orientat spre dezvoltare economică, distribuire echitabilă a resurselor si reforma. Deșteaptă-te române!”, a postat sociologul pe Facebook.  Și în iulie, el avertiza, tot într-o postare pe Facebook, că AUR va fi principalul câștigător al alegerilor anticipate. „Ne putem trezi însă și cu partide noi în Parlament în condițiile nemulțumirilor cronice ale populației față de clasa politică, respectiv a incertitudinii legate de conduita publică/politică a lui Călin Georgescu”, a scris Ștefureac.   „Poate ca alegerile anticipate ar putea duce la o deblocare a situației. Poate ca nu, așa cum au demostrat-o în mod repetat bulgarii. Cert este ca daca ele ar fi organizare duminica viitoare, ele ar duce la dublarea scorului AUR, la o creștere la PNL, la o stagnare în acel mai bun caz a PSD, USR și UDMR, respectiv la o dispariția din viața politică parlamentară a SOS și POT. Ne putem trezi însă și cu partide noi în Parlament în condițiile nemulțumirilor cronice ale populației față de clasa politică, respectiv a incertitudinii legate de conduita publică/politică a lui Călin Georgescu.   La fel de adevărat este ca orice campanie electorală mai poate schimba peisajul politic, mai cresc unii, mai scad alții, în funcție de gafe, atacuri sau comportamente excepționale.   O certitudine avem însă. Fragmentarea reprezentării în Parlamentul României se va păstra, cu toate consecințele ei asupra capacității de formare a unei majorități în condițiile evaporării compromisului politic”, scria, în iulie, sociologul. 

Biserica a primit gratuit mii de metri pătrați de teren în Iași. A fost nevoie să se voteze de patru ori
Eveniment

Biserica a primit gratuit mii de metri pătrați de teren în Iași. A fost nevoie să se voteze de patru ori

Consiliul Local Iași a aprobat transferul gratuit către Parohia „Sfântul Arhidiacon Ștefan” a unui teren de 5.597 mp de pe stradela Grădinari. Potrivit Ziarul de Iași, pentru adoptarea proiectului au fost necesare 19 voturi „pentru”, iar numărătoarea a fost reluată de patru ori. Consilierii au contestat cedarea proprietății Proiectul prevede trecerea terenului din proprietatea Municipiului Iași în cea a parohiei, cu interdicția schimbării destinației sau înstrăinării timp de 30 de ani. Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Consilierul Vasile Pușcașu a întrebat de ce terenul trebuie cedat definitiv și nu doar dat în folosință gratuită. Bogdan Crucianu a susținut însă că biserica este deja construită, iar terenul este utilizat de parohie. Majoritatea a fost obținută la limită Șase consilieri AUR și CURAJ au votat împotrivă. Cum transferul unui imobil din patrimoniul orașului necesita două treimi din voturile Consiliului Local, opțiunile au fost renumărate până când au rezultat cele 19 voturi necesare. În final, proiectul a fost adoptat la limită.

Iașiul rămâne și în 2026 fără autostradă: traseul A8 este blocat de contestații și litigii
Eveniment

Iașiul rămâne și în 2026 fără autostradă: traseul A8 este blocat de contestații și litigii

Șoferii nu vor putea circula nici anul acesta pe autostradă în județul Iași. Lucrările la A7 avansează spre Pașcani, însă pe traseul A8 activitatea este blocată de întârzieri, contestații și litigii. A7 ar putea ajunge la Pașcani în 2027 Potrivit Ziarul de Iași, cele trei loturi dintre Bacău și Pașcani au trecut pe componenta de împrumut a PNRR, dar nu vor fi finalizate integral până la sfârșitul lui 2026. Citește și: Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist Ultimul tronson, Mircești–Pașcani, ar urma să fie gata în 2027. La capătul lotului există și un litigiu privind traseul autostrăzii în apropierea unui cămin pentru vârstnici. A8, blocată de contestații și șantiere întârziate Pe lotul Moțca–Târgu Neamț au fost realizate doar lucrări preliminare, după ce constructorul și-a concentrat resursele pe A7. Proiectarea urma să înceapă pe mai multe tronsoane ieșene ale A8, însă contractul pentru sectorul Iași–Ungheni a fost suspendat de Curtea de Apel București. Și lotul Târgu Frumos–Lețcani, care include soluția pentru Podu Iloaiei, rămâne blocat de contestații. Astfel, lucrările efective pe Autostrada Unirii întârzie din nou în județul Iași.

Satiră

Drona cu explozibil de la Leipzig a fost doborâtă de un şofer de autobuz
Eveniment

Drona cu explozibil de la Leipzig a fost doborâtă de un şofer de autobuz

Drona încărcată cu explozibil care ar fi putut provoca marţi seara o catastrofă pe aeroportul german Leipzig/Halle a fost doborâtă de un şofer de autobuz, a declarat vineri presei deputatul Detlef Seif din partidul conservator de guvernământ CDU, conform agenţiei Reuters. Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Șoferul i-a dat un șut dronei Şoferul a observat drona zburând la înălţime foarte mică şi a lovit-o cu piciorul, a afirmat parlamentarul, care a apreciat intervenţia drept curajoasă, dar periculoasă. Drona s-a prăbuşit şi s-a oprit la sol.Aeroportul vizat este un centru important pentru logistica NATO, fiind principala bază de operaţiuni pentru Soluţia Internaţională de Transporturi Aeriene Strategice (SALIS) gestionată de Alianţă, care foloseşte o flotă de aeronave Antonov. De asemenea, este un nod pentru transportul de mărfuri, fiind utilizat de mai multe companii din acest domeniu, inclusiv de DHL.Procurorii au constatat că explozibilul din dronă era pentru profesionişti şi dispozitivul era prevăzut şi cu un detonator. Parchetul federal a deschis o anchetă pentru terorism.Despre incident s-a aflat abia miercuri, iar relatarea lui Seif este cea mai detaliată de până acum.Autorităţile nu au dezvăluit identitatea şoferului şi nu au precizat de unde venise drona şi cum a ajuns într-o zonă restricţionată a aeroportului. Armin Schuster, ministrul de interne al landului german Saxonia, unde este situat aeroportul Leipzig/Halle, a elogiat intervenţia, dar a avertizat că "nu este un model de imitat. E destul să ne anunţaţi".Presa germană a afirmat că drona a fost găsită în apropierea mai multor avioane de marfă ucrainene Antonov An-124, unele din cele mai mari din lume.

Invitați la lansarea cărții lui Dungaciu, la Chișinău: angajații Ambasadei Rusiei, politicieni pro-ruși - dezvăluie Anatol Șălaru
Politică

Invitați la lansarea cărții lui Dungaciu, la Chișinău: angajații Ambasadei Rusiei, politicieni pro-ruși - dezvăluie Anatol Șălaru

Mai mulți reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, ai PSRM, condus de Igor Dodon, și ai MAN, partidul condus de Ivan Ceban, primarul Chișinăului, au fost prezenți, la 15 ianuarie 2026, la lansarea, la Chișinău, a cărții lui Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, arată Anatol Șălaru, fost ministru al Apărării al Republicii Moldova. Cartea lui Dungaciu este despre discursurile lui Donald Trump.  Citește și: CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat „România oprește orice finanțare externă, că este vorba de Ucraina, că este vorba de Republica Moldova”, a anunțat, la un podcast Gândul, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, la 15 iulie. El a motivat această propunere prin situația economică a României.  Dungaciu, admirat de ruși și de pro-ruși, la Chișinău „În fotografiile de mai jos îl puteți vedea pe Rvacev Oleg Valentinovici, care figurează ca atașat în cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este, totodată, cel de-al treilea reprezentant al Federației Ruse în Comisia Unificată de Control (CUC), organism care asigură implementarea Acordului de încetare a focului pe Nistru. Funcția deținută indică în mod clar apartenența sa la GRU. Un al doilea «invitat» la lansarea de carte este Daniil Zaharov, care îl asistă pe ambasadorul rus Oleg Ozerov în activitățile desfășurate în Transnistria și Găgăuzia. Mai jos sunt fotografii în care acesta apare în Transnistria și Găgăuzia alături de ambasadorul Federației Ruse acreditat la Chișinău”, scrie Șălaru, în postarea sa de pe Facebook.    În plus, au mai fost prezenți: - „Din partea lui Igor Dodon și a PSRM a participat Adrian Albu, fost candidat al PSRM la Primăria Chișinău și despre care presa a publicat înregistrări audio în care acesta comunica cu Iurie Gudilin, prezentat drept agent FSB, în contextul susținerii lui Alexandr Stoianoglo” - „Din partea lui Ivan Ceban, primarul municipiului Chișinău, declarat indezirabil de către România și, ulterior, în spațiul Schengen, a participat deputatul MAN Gaik Vartanean, considerat unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Ion Ceban”   „Toate aceste personalități «iubitoare» de România au venit exclusiv la invitația lui Dan Dungaciu”, a susținut Șălaru. El i-a cerut președintelui Maia Sandu să-i retragă cetățenia Republicii Moldova. 

Închisoarea dură în care sunt cazați frații Tate în așteptarea extrădării: supraaglomerată, căldură sufocantă, spațiu de mișcare limitat. „Unii plâng toată ziua”
Eveniment

Închisoarea dură în care sunt cazați frații Tate în așteptarea extrădării: supraaglomerată, căldură sufocantă, spațiu de mișcare limitat. „Unii plâng toată ziua”

„Aproape 50 de bărbați au petrecut ore întregi într-o mică celulă de detenție, cerând apă, mâncare și medicamente. În schimb, ofițerii îmbrăcați în echipament anti-revoltă au umplut încăperea cu gloanțe de cauciuc și au aruncat grenade «flash bang».  Bărbații umpluseră toaleta până la refuz în semn de protest, iar podeaua era acoperită de apă murdară. Fumul umplea aerul. «Boomuri» puternice le răsunau în urechi. Unii bărbați au început să plângă. Polițiștii i-au încătușat cu legături de plastic care le tăiau încheieturile”, își începe Miami Herald un reportaj din 12 ianuarie 2026 despre Federal Detention Center (FDC) din Miami. Aceasta este închisoarea federală în care sunt ținuți arestații care sunt în proces de extrădare. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Condițiile sunt considerate mai proaste decât în multe închisori federale obișnuite unde, de exemplu, sunt locuri de plimbare, în curtea închisorii.   În funcție de strategia juridică și de termenele date de judecător, frații Tate vor sta aici săptămâni sau luni Deși nu există un anunț oficial despre locul în care au fost duși frații Tate după arestare, FDC este singurul loc în care ar putea ajunge. Dacă nu se vor opune extrădării, vor sta aici câteva săptămâni. Dacă vor încerca să evite extrădarea, procesul ar putea dura luni întregi. Posibilitatea eliberării pe cauțiune este practic exclusă.  Închisoarea, un turn de beton și sticlă din Downtown Miami, ar trebui să aibă maximum 1.259 de deșinuți. În prezent, acolo se află între 1.300 și 1.400.  „La ultimele două etaje ale centrului de detenție din Miami, imigranții reținuți stau în celule mici, cu aparate de aer condiționat defecte, toalete care nu funcționează corespunzător și lifturi scoase din funcțiune. Atât ofițerii, cât și deținuții au afirmat că această instituție nu este un loc adecvat pentru reținerea acestor bărbați — care nu se află acolo în urma unor condamnări penale, ci au dosare civile în curs de desfășurare pentru a se stabili dacă pot rămâne în SUA. «Am văzut unii deținuți care stau pur și simplu acolo și plâng. Unii plâng toată ziua. Bărbați în toată firea, care plâng pur și simplu»”, a spus, pentru Miami Herald, un ofițer al închisorii.  Totuși, FDC Miami este un centru de detenție preventivă. Frații Tate ar avea statut de deținuți federali (probabil cu statut administrativ sau de persoane de interes public), având acces la telefoane, vizite (în conformitate cu regulamentul) și asistență juridică, dar fiind supuși condițiilor generale ale centrului (restricții de circulație, probleme de infrastructură etc.). Deținuții de interes public beneficiază adesea de anumite măsuri de protecție. În ceea ce privește perioada în care vor stat acolo, ea depinde de calendarul proceselor și strategia juridică pe care o vor urma. Avocații lor au precizat că intenționează să conteste anumite aspecte ale dosarelor. Faptul că se confruntă cu probleme juridice în România și cu posibile anchete în SUA ar putea complica sau întârzia lucrurile.  

Cum a distrus Ucraina mitul că Marea Neagră este lac rusesc: peste 100 de nave lovite în câteva zile
Internațional

Cum a distrus Ucraina mitul că Marea Neagră este lac rusesc: peste 100 de nave lovite în câteva zile

Circa 116 nave rusești din Marea Neagră, mai exact din Marea Azov/Crimeea, au fost lovite în ultimele nouă zile de armata Ucrainei. Doar noaptea trecută, Ucraina a lovit 11 vase, dintre care cinci tancuri petroliere, cinci nave cargo și un remorcher.  🚨 WATCH: Onboard footage shows a Ukrainian unmanned surface vessel (USV) striking a Russian “dark fleet” oil tanker off the coast of Crimea earlier this morning.#Ukraine #Russia #Crimea #BlackSea #BreakingNews pic.twitter.com/Mi4v7zrRkO — The Globe & News (@TheGlobeNewt) July 8, 2026 „Azov Shooting Gallery” Ce înseamnă 116 nave în 9 zile:👉Canalul Volga-Don și ruta de export a petrolului din Marea Azov sunt din ce în ce mai paralizate 👉Aprovizionarea cu combustibil a Crimeei — deja raționalizată — are acum mai puține opțiuni de livrare maritimă, ceea ce impune o dependență mai mare de cisternele rutiere și feroviare, care sunt, la rândul lor, amenințate de lovituri ucrainene👉Fiecare navă lovită nu este doar o navă pierdută — este o verigă lipsă dintr-un lanț care transportă petrolul rusesc de la terminal la piața de export Mai mult, Ucraina și-a luat revanșa față de un incident din noiembrie 2018, când navele ucrainene „Berdyansk”, „Nikopol” și remorcherul „Yany Kapu” efectuau o traversare planificată de la Odesa la Mariupol prin Strâmtoarea Kerci. Dar marina rusă a blocat ruta de sub Podul Kerci cu o navă de marfă, a lovit remorcherul „Yany Kapu” cu nava de patrulare a FSB „Don”, apoi a urmărit grupul ucrainean în timp ce acesta se întorcea. Forțele ruse au deschis focul asupra navei „Berdyansk”, au rănit 6 marinari ucraineni și au capturat toate cele trei nave cu 24 de membri ai echipajului. Ieri, una din navele rusești implicate în acel atac, Izumrud, care aparține FSB-ului, a fost scufundat. Izomrod era o navă de patrulare de frontieră, dotată cu o platformă de aterizare pentru elicoptere, lansată în 2014, cu o lungime de 62,5 metri.  În plus, trei surse din sectorul exporturilor de cereale din Rusia au declarat pentru Reuters că navigația pe Canalul Don-Azov a fost suspendată. Canalul asigură legătura între traficul fluvial și Marea Azov; podul de la Kerci face legătura între acest trafic și Marea Neagră, Crimeea ocupată și rutele dincolo de aceasta. Taganrog’s oil terminal had anti-drone nets. The drone still got through.ㅤA Ukrainian FP-1/FP-2 strike drone hit the Kurgannefteprodukt terminal at the Russian seaport. The facility stores and transfers about 1.2 million tons of petroleum products a year onto ships in the Sea… pic.twitter.com/QOXWv8AfhW — Meanwhile in Ukraine (@MeanwhileInUA) July 13, 2026 Un canal de știri din Belarus a explicat ce face Ucraina: „Logica atacurilor este simplă. Complică logistica.” Rutele atacate au prelungit lanțurile de aprovizionare, au aglomerat traficul, provocând ambuteiaje, și au adus mai multe vehicule în raza de acțiune a dronelor. Muniția care înainte ajungea într-o săptămână, a avertizat canalul din Belarus, ar putea începe să ajungă abia după o lună. Mai întâi, dronele ucrainene au atacat căile ferate care duceau spre Crimeea, au incendiat terminalele de feriboturi din jurul orașului Kerci și depozitul de combustibil din Port Kavkaz, au distrus portul din Berdiansk și au lovit rețeaua electrică care alimenta peninsula. Echipajele ruse au improvizat ocoliri, iar unele dintre acestea au devenit ținte. Apoi, campania s-a mutat de pe uscat pe apă, iar Ucraina a început să atace tancuri petroliere și feriboturi, precum și remorchere și dragoare care mențineau navele avariate în mișcare și canalele puțin adânci deschise, explică profesorul Bonk pe Substack.  Un canal rus a dat un nume campaniei ucrainene: „Azov Shooting Gallery”. Rușii cer Flotei Mării Negre să le asigure escortă. Însă staționarea unei nave de război lângă un petrolier nu face decât să ofere dronelor ucrainene o țintă mai mare și mai scumpă. 🔥 Ukraine is steadily tightening the noose around Russian logistics.In a single night, 11 Russian vessels in the Sea of Azov were targeted. According to Ukrainian reports, 116 enemy ships have been struck in just nine days during Operation Molochka, including 5 tankers, 5… pic.twitter.com/2xHfB01bdA — Shaun Pinner (@ShaunPinnerUA) July 14, 2026

Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii
Eveniment

Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii

Salariul nu este o plată pe care angajatorul o poate amâna după bunul plac atunci când firma are probleme financiare. Codul muncii prevede că salariul trebuie plătit cel puțin o dată pe lună, la data stabilită prin contractul individual de muncă, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Dacă termenul a trecut, salariatul are mai multe căi pentru a-și cere banii: solicitare scrisă către angajator, sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă și, dacă plata nu este făcută, acțiune în instanță. Din ce moment salariul este considerat restant Primul lucru pe care angajatul trebuie să-l verifice este data la care salariul trebuia plătit. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal Aceasta trebuie să rezulte din documentele care reglementează raportul de muncă. De exemplu, dacă în contract este prevăzut că salariul se plătește pe data de 15 a lunii, iar banii nu sunt virați la termen, obligația angajatorului este deja scadentă. Nu este nevoie ca salariatul să aștepte o lună pentru a putea reclama faptul că nu și-a primit salariul. Codul muncii stabilește expres că întârzierea nejustificată sau neplata poate atrage inclusiv plata unor daune-interese pentru prejudiciul produs. Pragul de o lună are însă importanță pentru sancțiunea contravențională. Dacă angajatorul depășește cu mai mult de o lună termenul de plată, poate primi o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat căruia nu i-a plătit salariul. Excepția prevăzută de Codul muncii privește angajatorii aflați sub incidența legislației insolvenței. Primul pas: cereți plata în scris O discuție verbală cu șeful sau cu departamentul de contabilitate poate rezolva problema, dar este greu de dovedit ulterior. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor De aceea, dacă salariul întârzie, este utilă o solicitare scrisă transmisă angajatorului – prin e-mail, registratură sau alt mijloc care permite păstrarea dovezii comunicării. Dacă depuneți solicitarea fizic, la registratură, asigurați-vă că primiți o copie a documentului pe care este aplicată ștampila firmei, data, semnătura primitorului și numărul de înregistrare. Dacă angajatorul refuză primirea, trimiteți documentul prin poștă/curier cu confirmare de primire și conținut declarat. Salariatul poate indica luna pentru care nu a fost achitat salariul, suma datorată dacă o cunoaște și data la care plata trebuia efectuată. Această etapă nu este o condiție obligatorie pentru sesizarea ITM sau pentru introducerea unei acțiuni în instanță, dar poate deveni o dovadă importantă a demersurilor făcute de angajat. Ce dovezi trebuie păstrate Chiar dacă, într-un proces de muncă, sarcina probei revine în mare măsură angajatorului, salariatul nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe această regulă. Citește și: Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații Codul muncii prevede că plata salariului este dovedită prin statele de plată semnate sau prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății. Este util să fie păstrate: - contractul individual de muncă și actele adiționale; - documentul din care rezultă data plății salariului; - fluturașii de salariu; - extrasele de cont pentru lunile în care banii nu au fost virați; - pontaje sau alte dovezi privind activitatea prestată; - e-mailuri și mesaje referitoare la salariile restante; - solicitările scrise adresate angajatorului și răspunsurile primite; - eventualele notificări în care firma recunoaște că are salarii neachitate. Un extras din REGES-Online poate fi de asemenea util pentru verificarea informațiilor privind contractul și salariul înregistrat, însă extrasul nu demonstrează, prin el însuși, că salariul a fost efectiv plătit. Sesizarea la ITM: ce poate face inspectorul de muncă Salariatul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă. Inspecția Muncii pune la dispoziție inclusiv un formular electronic pentru petiții, iar sesizările pot fi transmise și prin e-mail, poștă, fax sau depuse la ghișeu. În urma sesizării, inspectorii pot verifica situația, pot solicita angajatorului documente și dovada achitării salariului și pot dispune măsuri pentru remedierea neregulilor constatate. În condițiile prevăzute de Codul muncii, pot fi aplicate și sancțiuni contravenționale. Există însă o diferență importantă între controlul ITM și recuperarea silită a banilor. ITM poate controla și sancționa angajatorul, dar atunci când există un conflict privind drepturile bănești și angajatorul refuză în continuare plata, instanța este cea care poate soluționa litigiul și stabili obligația de plată printr-o hotărâre judecătorească. ITM sau instanță? Nu sunt același lucru Cele două variante nu se exclud, dar nu sunt acelați lucru. Sesizarea ITM este utilă pentru declanșarea unui control și constatarea unor încălcări ale legislației muncii. Acțiunea în instanță este calea prin care salariatul poate cere efectiv obligarea angajatorului la plata salariilor restante și, după caz, a sumelor suplimentare generate de întârziere. Inspecția Muncii explică explicit că, dacă angajatorul nu achită salariile nici după intervenția inspectorilor, salariatul se poate adresa tribunalului. Conflictele de muncă se judecă în regim de urgență și sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Salariatul poate cere și despăgubiri pentru întârziere Recuperarea banilor nu se limitează obligatoriu la salariul nominal rămas neachitat. Articolul 166 din Codul muncii prevede că întârzierea nejustificată sau neplata salariului poate determina obligarea angajatorului la daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. În funcție de situația concretă și de ceea ce se solicită în proces, pot intra în discuție și accesoriile aferente unei obligații bănești neachitate la scadență, inclusiv dobânda legală penalizatoare. Codul civil și legislația privind dobânda legală reglementează despăgubirea pentru neplata la termen a unei sume de bani, iar Înalta Curte a analizat în mai multe hotărâri aplicarea acestor reguli în materia drepturilor salariale. Cu alte cuvinte, un salariat care ajunge în instanță ar trebui să formuleze cu atenție toate pretențiile, nu doar să ceară suma inițială restantă. Termenul de trei ani este esențial Salariatul nu poate amâna la nesfârșit recuperarea salariilor. Dreptul la acțiune pentru salariile restante și pentru daunele rezultate din neexecutarea obligațiilor privind plata salariului se prescrie în trei ani de la data la care fiecare drept era datorat. Asta înseamnă că termenul nu începe, de regulă, abia când angajatul pleacă din firmă. Pentru un salariu care trebuia achitat, de exemplu, în august 2026, termenul se raportează la scadența acelui drept salarial. Este important mai ales pentru salariații cărora angajatorul le datorează bani de mai multe luni sau ani: fiecare salariu restant are propria scadență, iar apropierea termenului de trei ani nu trebuie ignorată. Plata parțială a salariului O altă situație frecventă este plata parțială. Angajatorul virează o parte din bani și îi cere salariatului să aștepte diferența. Codul muncii protejează angajatul și în această situație. Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea documentelor pentru suma primită nu înseamnă renunțarea la diferența de salariu la care persoana are dreptul. Prin urmare, diferența neachitată poate fi cerută ulterior. Plecarea din firmă nu șterge salariile restante Încetarea contractului individual de muncă nu îl eliberează pe fostul angajator de obligația de a achita drepturile salariale deja câștigate. Dacă raportul de muncă s-a încheiat și există bani restanți, recuperarea acestora se face prin instanță. ITM Maramureș precizează explicit că recuperarea drepturilor bănești ale foștilor salariați depășește competența inspectoratului atunci când contractul a încetat, litigiul urmând să fie soluționat de instanță. Ce ar trebui să facă, practic, salariatul Ordinea cea mai prudentă este simplă: verificarea datei de plată din contract, păstrarea tuturor documentelor, solicitarea salariului în scris, sesizarea ITM dacă problema nu este rezolvată și, atunci când angajatorul continuă să refuze plata, acțiunea la tribunal. Important este ca salariatul să nu lase lunile să treacă în ideea că „firma va plăti când va avea bani”. Lipsa banilor în conturile angajatorului nu transformă salariul într-o plată facultativă, iar termenul de trei ani pentru revendicarea drepturilor salariale continuă să curgă.

Escrocheriile financiare online abundă pe rețelele sociale. Comisia Europeană promite măsuri dure
Economie

Escrocheriile financiare online abundă pe rețelele sociale. Comisia Europeană promite măsuri dure

Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva Meta după ce a constatat că escrocherii financiare online sunt promovate pe Facebook, a anunțat europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Sute de reclame lunar la escrocherii financiare online „900 de reclame online la posibile escrocherii financiare au fost raportate în 13 țări ale UE, între decembrie 2025 și martie 2026. Doar 27% dintre ele au fost eliminate. Împreună cu mai mulți colegi europarlamentari, am întrebat Comisia Europeană ce acțiuni concrete va întreprinde dacă platformele online nu previn și nu elimină reclamele financiare frauduloase. Ce răspuns am primit de la Henna Maria Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: ℹ️ Constatările prezentate de asociațiile naționale de consumatori din întreaga UE vor sprijini supravegherea în curs, inclusiv procedurile oficiale împotriva Meta pentru încălcări suspectate ale Regulamentului privind serviciile digitale legate de reclame financiare frauduloase. ℹ️ Comisia analizează informațiile primite de la Apple App Store, Bing, Booking.com, Google Play și Google Search cu privire la modul în care identifică și reduc riscurile legate de înșelăciunile și fraudele online. ℹ️ În 2025, Comisia a amendat furnizorul platformei X pentru încălcări ale obligațiilor de transparență prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale, direct relevante pentru combaterea înșelătoriilor online. ℹ️ Comisia a obținut, de asemenea, angajamente din partea furnizorilor TikTok și AliExpress cu privire la registrele lor. ℹ️ Viitorul plan de acțiune împotriva fraudei digitale ar trebui să fie prezentat în toamna anului 2026 și să propună un set cuprinzător de inițiative menite să îmbunătățească prevenirea, să consolideze investigațiile și să protejeze victimele.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor
Eveniment

Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor

Teama că o boală sau o perioadă mai lungă de concediu medical ar putea duce la pierderea locului de muncă este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale unui salariat. Codul muncii oferă însă o protecție importantă: angajatorul nu poate dispune concedierea unui salariat în perioada în care acesta se află în incapacitate temporară de muncă, dovedită prin certificat medical. Protecția nu înseamnă că un salariat nu poate fi concediat niciodată dacă are probleme de sănătate. Situațiile trebuie însă diferențiate foarte clar. Una este absența temporară din cauza unei boli și cu totul alta este constatarea medicală că persoana nu mai poate îndeplini atribuțiile postului respectiv. Regula de bază: nu poți fi concediat în timpul concediului medical Articolul 60 din Codul muncii interzice concedierea pe durata incapacității temporare de muncă stabilite prin certificat medical. Citește și: Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații O clarificare foarte importantă a venit prin Decizia nr. 18 din 29 septembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe. ÎCCJ a stabilit că momentul relevant este emiterea deciziei de concediere, nu momentul în care aceasta îi este comunicată salariatului. Cu alte cuvinte, angajatorul nu poate emite decizia cât timp angajatul se află legal în concediu medical. Dacă decizia este emisă în această perioadă, încălcarea interdicției poate atrage nulitatea concedierii. Există însă și excepții. Interdicția prevăzută de art. 60 nu se aplică atunci când concedierea intervine ca urmare a reorganizării judiciare, falimentului sau dizolvării angajatorului, în condițiile legii. De asemenea, concediul medical nu prelungește automat un contract încheiat pe durată determinată. Dacă termenul contractului expiră în această perioadă, contractul poate înceta de drept. Inspecția Muncii precizează expres că încetarea de drept poate opera chiar dacă raportul de muncă este suspendat. Angajatorul nu poate transforma simpla boală în motiv de concediere Faptul că un salariat se îmbolnăvește, are nevoie de tratament sau intră de mai multe ori în concediu medical nu înseamnă automat că acesta a devenit „inapt pentru muncă”. Citește și: Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net Pentru concedierea în temeiul art. 61 lit. c) din Codul muncii trebuie să existe o inaptitudine fizică și/sau psihică ce nu îi mai permite salariatului să îndeplinească atribuțiile postului ocupat, constatată potrivit procedurii medicale prevăzute de lege. ÎCCJ a clarificat încă din Decizia nr. 7/2016 că, în acest context, documentul medical relevant poate fi rezultatul evaluării medicului specialist de medicina muncii, materializat în fișa de aptitudine, dacă aceasta nu a fost contestată sau a devenit definitivă după parcurgerea procedurii de contestare. Prin urmare, managerul sau patronul nu poate decide, după propria apreciere, că un om este „prea bolnav ca să mai lucreze”. Angajatorul, obligat să propună alte locuri de muncă Chiar dacă se constată legal inaptitudinea pentru postul actual, concedierea nu ar trebui să fie primul pas. Articolul 64 din Codul muncii obligă angajatorul să îi propună salariatului alte locuri de muncă vacante din unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau cu capacitatea de muncă stabilită medical. De exemplu, o persoană care nu mai poate desfășura muncă fizică grea ar putea ocupa, dacă există și este compatibil, un post cu alte solicitări fizice. Dacă nu există un asemenea loc vacant, angajatorul trebuie să solicite sprijinul agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în vederea redistribuirii salariatului. Abia după parcurgerea procedurii prevăzute de lege poate fi dispusă concedierea pentru inaptitudine. Salariatul are dreptul la minimum 20 de zile de preaviz În cazul concedierii pentru inaptitudine fizică sau psihică, salariatul beneficiază de un preaviz de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Același termen minim se aplică și unor alte concedieri, inclusiv cele pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Inspecția Muncii confirmă termenul minim de 20 de zile lucrătoare. În cazul concedierii pentru inaptitudine, salariatul poate avea dreptul și la o compensație, însă aceasta nu este automat o sumă stabilită de Codul muncii pentru orice angajat. Compensația se acordă în condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă aplicabil sau de contractul individual de muncă. De aceea, înainte de plecarea din companie, merită verificat și contractul colectiv, nu doar contractul individual. „Ai prea multe medicale”. Când poate apărea concedierea mascată Problemele apar atunci când angajatorul nu invocă oficial boala, ci încearcă să găsească o altă justificare pentru îndepărtarea salariatului. Un angajat care revine după mai multe concedii medicale poate constata, de exemplu, că începe brusc să primească avertismente, evaluări neobișnuit de slabe sau acuzații disciplinare pentru fapte tolerate anterior. O concediere disciplinară trebuie însă să aibă o bază reală și să respecte procedura legală. Simplul fapt că angajatorul o numește „disciplinară” nu o face automat legală. Mai mult, interdicția din art. 60 privește concedierea în general: nici o decizie de concediere disciplinară nu poate fi emisă în perioada protejată de concediul medical, în condițiile stabilite de lege și clarificate de ÎCCJ. „Reorganizarea” nu poate exista doar pe hârtie O altă situație sensibilă este concedierea prin desființarea postului, în baza art. 65 din Codul muncii. Compania are dreptul să se reorganizeze și să elimine locuri de muncă, inclusiv atunci când angajații respectivi au avut probleme medicale. Dar desființarea postului trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Dacă, de exemplu, postul dispare formal, dar aceleași atribuții sunt preluate imediat de o persoană nou-angajată pe un post practic identic, situația poate ridica semne de întrebare. La fel, dacă există documente, mesaje sau alte probe din care rezultă că adevăratul motiv al îndepărtării angajatului a fost starea sa de sănătate, acestea pot deveni importante într-un eventual litigiu. Codul muncii și legislația antidiscriminare interzic discriminarea în raporturile de muncă, inclusiv pe criterii precum handicapul sau boala cronică necontagioasă. Atenție la demisia „sugerată” Unul dintre cele mai importante lucruri pentru un salariat aflat sub presiune este să facă diferența între concediere, demisie și încetarea contractului prin acordul părților. Dacă angajatorul îi spune: „Mai bine îți dai demisia și încheiem amiabil”, situația juridică se schimbă radical. Demisia este actul salariatului. Încetarea prin acord presupune consimțământul acestuia. Odată semnate, aceste documente sunt foarte diferite de o decizie unilaterală de concediere și pot face mult mai dificilă susținerea ulterioară că angajatorul l-a dat afară ilegal. De aceea, un salariat care consideră că este împins să plece din cauza problemelor de sănătate nu ar trebui să semneze pe loc documente pe care nu le înțelege sau cu care nu este de acord. Păstrarea probelor poate deveni decisivă Dacă relația cu angajatorul începe să se deterioreze după apariția unei probleme medicale, salariatului îi pot fi utile ulterior documentele care arată evoluția situației. Merită păstrate contractul individual de muncă și actele adiționale, fișa postului, evaluările profesionale, eventualele avertismente și convocări disciplinare, deciziile primite, corespondența profesională relevantă și documentele medicale legate de capacitatea de muncă. Pot conta în special diferențele bruște: un salariat evaluat constant bine care, imediat după o perioadă de boală, devine aparent „necorespunzător” poate avea nevoie de documentele vechi pentru a demonstra contextul. Decizia de concediere poate fi contestată în 45 de zile Dacă angajatorul emite totuși o decizie pe care salariatul o consideră ilegală, timpul este important. Codul muncii prevede un termen de 45 de zile calendaristice de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de măsura dispusă pentru formularea cererii referitoare la măsuri privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă. Litigiile de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Pentru contestarea concedierii, salariatul se poate adresa tribunalului competent. O sesizare poate fi făcută și la Inspectoratul Teritorial de Muncă atunci când există suspiciuni privind încălcarea legislației muncii, însă sesizarea ITM nu înlocuiește acțiunea în instanță și nu trebuie lăsat să expire termenul pentru contestarea concedierii. Dacă există indicii serioase de discriminare, în funcție de situație poate fi avută în vedere și sesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Ce poate obține salariatul dacă instanța anulează concedierea Consecințele pentru angajator pot fi importante. Dacă instanța constată că o concediere a fost netemeinică sau nelegală, Codul muncii prevede anularea acesteia și obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care salariatul ar fi beneficiat. La solicitarea salariatului, instanța poate dispune și repunerea părților în situația anterioară concedierii, adică reintegrarea în postul deținut. Aceasta este o diferență importantă față de ideea că un angajator „își asumă” pur și simplu riscul unei concedieri ilegale. Dacă procesul durează, despăgubirile salariale se pot acumula pe întreaga perioadă relevantă. Boala nu înseamnă pierderea automată a locului de muncă Pentru salariați, distincția esențială este între incapacitatea temporară de muncă și inaptitudinea pentru postul ocupat. Prima situație este, în principiu, temporară și beneficiază de protecția specială a art. 60 din Codul muncii. A doua poate conduce, în anumite condiții, la încetarea raportului de muncă, dar numai după o constatare medicală făcută potrivit legii și după respectarea procedurii privind oferirea altor posturi compatibile. Un angajator nu poate transforma legal formula „lipsește prea mult pentru că este bolnav” într-un motiv autonom de concediere. Iar atunci când, după apariția unei probleme de sănătate, încep brusc presiunile pentru demisie, sancțiunile nejustificate sau o reorganizare care pare construită în jurul unui singur salariat, documentele și termenele legale pot face diferența dintre o concediere rămasă definitivă și una anulată de instanță.

Ți s-a stricat telefonul sau mașina de spălat? Primești bani sau vouchere să le duci la reparat, a decis UE
Economie

Ți s-a stricat telefonul sau mașina de spălat? Primești bani sau vouchere să le duci la reparat, a decis UE

Electrocasnicele care se defectează nu este nevoie să fie înlocuite dacă pot fi reparate iar depanarea a fost făcută mai facilă de către Uniunea Europeană, arată europarlamentarul PNL (partid membru al PPE) Dan Motreanu. Bani sau vouchere pentru reparații „Când se strică un telefon sau o mașină de spălat, nu ar trebui să fim obligați să cumpărăm imediat unul nou. Trebuie să avem posibilitatea de a-l repara. Uniunea Europeană are reguli noi pentru a face reparațiile mai ușoare și mai accesibile. Am votat această directivă în Parlamentul European, atunci când a fost dezbătută și adoptată. ℹ️ Noile reglementări sunt menite să încurajeze repararea unor produse, precum mașini de spălat rufe, aspiratoare, telefoane sau biciclete, în locul cumpărării unora noi. ℹ️ Vor exista stimulente pentru cei care solicită repararea în locul înlocuirii în perioada de garanție, cum ar fi extinderea garanției legale cu un an pentru produsele reparate. ℹ️ După expirarea garanției legale, cetățenii UE vor avea, de asemenea, dreptul de a solicita repararea unor produse. ℹ️ Producătorii trebuie să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. ℹ️Statele membre vor sprijini repararea produselor prin aplicarea a cel puțin uneia dintre următoarele măsuri: acordarea de vouchere și fonduri pentru reparații, desfășurarea unor campanii de informare, organizarea unor cursuri de reparare sau sprijinirea unor inițiative din domeniu de la nivelul comunităților. ℹ️ Comisia Europeană va dezvolta o nouă platformă europeană online care le va permite consumatorilor să găsească cu ușurință servicii de reparații aproape de casă. ℹ️ Cetățenii din țările UE cheltuiesc 12 miliarde de euro în fiecare an pentru înlocuirea produselor, în locul reparării acestora.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net
Eveniment

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net

Noua Lege a salarizării schimbă modul în care vor fi construite veniturile angajaților statului. Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026, calculul pornește de la o valoare de referință, continuă cu coeficientul funcției, gradul profesional și vechimea, iar la salariul de bază astfel rezultat se pot adăuga sporuri, indemnizații și alte drepturi. Abia după reținerea taxelor se ajunge la suma virată pe card. Prima etapă: identificarea funcției și a coeficientului Fiecare funcție din sectorul public este așezată într-o grilă și primește un coeficient de salarizare. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Acesta arată poziția postului în ierarhia bugetară și reflectă responsabilitatea, complexitatea muncii, nivelul de pregătire, impactul deciziilor și condițiile în care se desfășoară activitatea. Proiectul introduce 12 grade salariale, iar coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8. Gradul salarial nu trebuie confundat cu gradul profesional: primul arată poziția funcției în ierarhia generală, în timp ce al doilea indică nivelul de evoluție al angajatului în cariera sa. În anexele legii, un post poate apărea diferențiat, de exemplu, pentru debutant, asistent, principal, specialist sau grad profesional superior. Fiecărei asemenea încadrări îi corespunde un coeficient distinct. Valoarea de referință este „unitatea de măsură” Pentru anul 2027, proiectul indică o valoare de referință de 4.100 de lei. Aceasta nu reprezintă salariul primit pe card și nici salariul automat acordat fiecărui bugetar. Este o valoare brută, utilizată pentru calcularea salariului de bază. Formula inițială este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut la gradația 0 De exemplu, un coeficient de 1,50 conduce la un salariu de bază de 6.150 de lei brut, iar un coeficient de 2,00 produce un salariu de bază de 8.200 de lei brut. Sumele rezultate se rotunjesc din leu în leu în favoarea angajatului. Dacă salariul calculat pentru o normă întreagă ar fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, angajatul trebuie remunerat cel puțin la nivelul salariului minim legal. Gradul profesional este deja reflectat în coeficient Gradul profesional nu se adaugă, de regulă, ca un procent separat peste salariu. El influențează coeficientul înscris în grilă. Un debutant și un angajat cu grad profesional superior, chiar dacă ocupă funcții din aceeași familie ocupațională, pot avea coeficienți diferiți. Prin urmare, avansarea în grad profesional poate însemna trecerea la o altă poziție din anexă și la un coeficient mai mare. Salariul nu se stabilește doar după denumirea generală a postului. Contează funcția concretă, nivelul studiilor, gradul sau treapta profesională și, în unele domenii, vechimea în specialitate cerută pentru ocuparea postului. Vechimea majorează succesiv salariul de bază Pentru majoritatea funcțiilor de execuție, coeficienții din anexe sunt prevăzuți pentru gradația 0, adică pentru o vechime de până la trei ani. Ulterior se aplică majorări succesive, în funcție de vechimea totală în muncă: între 3 și 5 ani: 7,5%; între 5 și 10 ani: încă 5%; între 10 și 15 ani: încă 5%; între 15 și 20 de ani: încă 2,5%; peste 20 de ani: încă 2,5%. Procentele se aplică succesiv, nu se adună pur și simplu și nu se calculează toate la salariul inițial. La fiecare trecere într-o gradație, procentul se aplică salariului de bază existent în acel moment. Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă de vechime este inclusă deja în salariul de bază. Sporurile se adaugă după stabilirea salariului de bază După ce sunt aplicate coeficientul și gradația de vechime, rezultă salariul de bază brut. Peste acesta pot fi acordate sporurile și celelalte componente prevăzute pentru funcția respectivă. Proiectul păstrează sporuri pentru condiții de muncă, activități speciale, ore suplimentare, muncă în zile de repaus sau sărbători, handicap și implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene. Nu fiecare angajat va primi însă toate aceste drepturi. Ele depind de locul de muncă, activitatea efectiv desfășurată și condițiile stabilite în lege și în anexele familiei ocupaționale. La nivelul fiecărui ordonator principal de credite, suma sporurilor și a altor drepturi care intră sub plafon nu va putea depăși, în general, o medie de 20% din totalul salariilor de bază. Aceasta nu înseamnă neapărat că fiecare salariat va avea sporuri de maximum 20%. Unii pot primi un procent mai mare, iar alții unul mai mic sau deloc, cu respectarea mediei instituției și a excepțiilor prevăzute de lege. Ce poate intra în salariul lunar brut Proiectul face diferența între salariul de bază și salariul lunar. Salariul lunar poate cuprinde: salariul de bază + sporuri + indemnizații + prime + premii + alte drepturi salariale Pot apărea, după caz, plata orelor suplimentare, indemnizația de hrană, sporul pentru proiecte europene, plata pentru anumite condiții de muncă ori alte componente prevăzute expres pentru domeniul respectiv. Unele drepturi nu sunt permanente. Orele suplimentare depind de munca efectiv prestată, premiile de performanță depind de evaluare și de fondurile disponibile, iar anumite indemnizații sunt acordate numai în lunile în care sunt îndeplinite condițiile legale. Din acest motiv, doi angajați cu același salariu de bază pot primi sume diferite pe card. Un exemplu orientativ de calcul Să presupunem că un angajat are un coeficient de 2,00 și o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani. Salariul de bază la gradația 0 este: 4.100 × 2,00 = 8.200 de lei brut Apoi se aplică succesiv majorările de vechime: gradația 1: 8.200 + 7,5% = 8.815 lei; gradația 2: 8.815 + 5% = aproximativ 9.256 lei; gradația 3: 9.256 + 5% = aproximativ 9.719 lei. Dacă angajatul beneficiază, ipotetic, și de un spor de 10% calculat la salariul de bază, acesta ar fi de aproximativ 972 de lei. Salariul lunar brut ar ajunge astfel la aproximativ 10.691 de lei. Sporul concret, baza sa de calcul și celelalte drepturi depind de funcția ocupată și de prevederile aplicabile fiecărei familii ocupaționale. Cum se ajunge de la brut la net Din salariul lunar brut sunt reținute contribuțiile și impozitul prevăzute de Codul fiscal: CAS pentru pensie: 25%; CASS pentru sănătate: 10%; impozit pe venit: 10%, aplicat bazei rămase după scăderea contribuțiilor și, după caz, a deducerilor. În exemplul de mai sus, pentru un brut de aproximativ 10.691 de lei și fără deduceri sau facilități fiscale, suma netă ar fi de aproximativ 6.250 de lei. Calculul final poate varia în funcție de deducerea personală, persoanele aflate în întreținere, eventualele scutiri și regimul fiscal al anumitor componente salariale. Prin urmare, coeficientul din grilă nu poate fi confundat cu salariul net. El stabilește doar punctul de plecare al calculului. Salariul actual poate fi protejat prin diferența tranzitorie Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mic decât cel aflat în plată înaintea aplicării sale, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta are rolul de a evita o diminuare imediată a venitului lunar pentru angajații existenți. Diferența nu modifică însă coeficientul și nu devine parte permanentă a salariului de bază. Ea este un drept individual separat, destinat perioadei de tranziție către noua grilă, și se poate reduce pe măsură ce salariul calculat după noile reguli crește. Formula completă, pe înțelesul tuturor În forma cea mai simplă, traseul de la grilă la card va fi: valoarea de referință × coeficientul funcției → aplicarea gradației de vechime → salariul de bază brut → adăugarea sporurilor și a celorlalte drepturi → salariul lunar brut → scăderea CAS, CASS și a impozitului → salariul net Pentru fiecare bugetar, calculul concret va depinde de anexa în care este încadrată funcția, gradul profesional, vechimea, sporurile aplicabile și situația fiscală individuală. Din acest motiv, simpla identificare a unui coeficient în grilă nu arată, singură, câți bani vor intra efectiv pe card.

Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere
Eveniment

Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere

Talonul de pensie, numit oficial și document de informare, arată nu doar pensia stabilită beneficiarului, ci și toate sumele adăugate sau reținute înainte ca banii să fie virați în cont ori plătiți prin poștă. De aici apar și diferențele care îi nedumeresc pe mulți pensionari: pensia brută nu este întotdeauna egală cu pensia netă, iar într-o anumită lună suma primită poate fi mai mare sau mai mică decât cea obișnuită. Denumirile și ordinea rubricilor pot varia ușor, în funcție de tipul pensiei și de drepturile fiecărui beneficiar. Principiul de calcul rămâne însă același: la drepturile brute se adaugă eventualele indemnizații, apoi se scad contribuția la sănătate, impozitul, popririle sau debitele. Ce arată culoarea cuponului de pensie Culoarea cuponului poate oferi informații despre natura drepturilor plătite sau despre modalitatea de încasare a banilor. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Cuponul verde este utilizat pentru drepturile acordate în baza unor legi speciale, iar cel gri indică sume suplimentare, diferențe sau restanțe la plată. Cuponul mov este asociat pensiei virate în cont bancar, în timp ce documentul roșu este folosit pentru pensia achitată la domiciliu, prin mandat poștal. Cuponul galben este destinat pensiilor acordate foștilor membri ai cooperativelor agricole de producție – CAP. Cuantumul brut: pensia înaintea reținerilor Rubrica referitoare la cuantumul brut arată valoarea pensiei stabilite înainte de aplicarea contribuției la sănătate, a impozitului și a altor rețineri. Aceasta este suma rezultată din decizia de pensionare sau dintr-o decizie ulterioară de recalculare. Cuantumul brut nu trebuie confundat cu suma pe care pensionarul o primește efectiv în cont. Pentru pensiile care nu depășesc plafonul neimpozabil și asupra cărora nu există alte rețineri, brutul poate fi egal cu netul. În cazul pensiilor mai mari sau al beneficiarilor care au popriri ori debite, suma netă va fi mai mică. Talonul este o dovadă atât a venitului brut, cât și a celui net și trebuie păstrat, deoarece poate fi solicitat pentru obținerea unor facilități, ajutoare sau servicii sociale. Contribuția la sănătate: când se reține CASS În 2026, pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS, în cotă de 10%. Asta nu înseamnă că 10% se aplică întregii pensii. Primii 3.000 de lei sunt protejați, iar contribuția se calculează numai asupra diferenței. De exemplu, la o pensie brută de 4.467 de lei, suma supusă CASS este: 4.467 de lei – 3.000 de lei = 1.467 de lei. Contribuția la sănătate este de 10% din această diferență, respectiv 146,70 lei, rotunjită la 147 de lei. Pentru o pensie brută de cel mult 3.000 de lei, CASS este zero. Persoanele cu handicap nu sunt scutite automat de CASS pentru venitul din pensie. Excepția se aplică indemnizațiilor acordate în baza Legii nr. 448/2006, nu oricărui venit primit de beneficiar. Impozitul pe pensie se calculează după scăderea CASS Impozitul pe venitul din pensii este de 10%, dar nici acesta nu se aplică întregii pensii. Baza de calcul este partea care depășește plafonul de 3.000 de lei, din care se scade mai întâi contribuția la sănătate datorată. În exemplul unei pensii brute de 4.467 de lei, calculul este următorul: 4.467 de lei – 3.000 de lei – 147 de lei CASS = 1.320 de lei venit impozabil. Impozitul este de 10% din 1.320 de lei, adică 132 de lei. Pensia netă rămasă este: 4.467 de lei – 147 de lei CASS – 132 de lei impozit = 4.188 de lei. CASS și impozitul sunt calculate și reținute direct de instituția care plătește pensia. De reținut: pensionarul nu trebuie să depună lunar o declarație și nici să achite separat aceste sume. Ce înseamnă poprirea înscrisă pe talon Poprirea apare atunci când casa de pensii primește o adresă oficială de executare silită. Creditorul poate fi, de exemplu, ANAF, o bancă, o instituție publică, o persoană fizică sau o societate care deține un titlu executoriu. Casa de pensii nu stabilește, de regulă, existența datoriei, ci aplică măsura transmisă de executor sau de instituția competentă. Pentru detalii privind creditorul, valoarea totală și durata reținerii, pensionarul se poate adresa casei teritoriale de pensii care deține dosarul. În cazul datoriilor obișnuite, poate fi urmărită până la o treime din venitul lunar net. Pentru obligațiile de întreținere sau alocațiile pentru copii, limita poate ajunge până la jumătate din venitul net. Dacă există mai multe urmăriri asupra aceleiași pensii, reținerile nu pot depăși, în principiu, jumătate din venitul lunar net. Prin urmare, rubrica „poprire” nu reprezintă un impozit și nici o taxă aplicată tuturor pensionarilor. De reținut: pensiile mici beneficiază de o protecție suplimentară. În cazul în care pensia este mai mică decât salariul minim net pe economie, poprirea nu se mai calculează pur și simplu ca o treime sau ca jumătate din întregul venit. Potrivit Codului de procedură civilă, dintr-un asemenea venit poate fi urmărită numai partea care depășește jumătate din salariul minim net pe economie. Cu alte cuvinte, pensionarului trebuie să îi rămână cel puțin o sumă egală cu jumătate din salariul minim net. Dacă pensia nu depășește acest nivel, în principiu, nu există o parte din venit care să poată fi poprită. Protecția se aplică veniturilor periodice destinate asigurării mijloacelor de existență, categorie în care intră și pensiile. Debitele: sume pe care casa de pensii le recuperează Rubrica „debit” are o altă explicație. Ea indică, de regulă, recuperarea unei sume despre care casa de pensii a stabilit că a fost plătită necuvenit. Un debit poate apărea după o recalculare, după descoperirea unei erori în dosar, în cazul neanunțării unei schimbări care influența dreptul la pensie sau atunci când au fost încasate simultan venituri incompatibile cu o anumită categorie de pensie. Debitul trebuie stabilit printr-o decizie comunicată pensionarului. Documentul trebuie să arate suma totală, perioada pentru care a fost calculată și motivul recuperării. Reținerea lunară de pe talon reprezintă doar rata recuperată în luna respectivă, nu neapărat întreaga datorie. CNPP arată că reținerile pentru recuperarea unor sume se realizează eșalonat, în limitele prevăzute de lege. Dacă pensionarul consideră că debitul a fost stabilit greșit, trebuie să verifice decizia primită și termenul de contestare înscris în aceasta. Este extrem de important de știut: conform reglementărilor oficiale stabilite prin Legea nr. 285/2024, pensionarii sunt scutiți integral de la plată dacă sumele necuvenite au apărut din cauza unor erori de calcul ale funcționarilor sau în urma procesului de recalculare. Statul își asumă greșeala, iar banii primiți în plus rămân la pensionar. Debitele se mai recuperează doar dacă vina aparține exclusiv beneficiarului. Indemnizațiile și alte drepturi adăugate pensiei Pe talon pot apărea și sume care nu fac parte din pensia contributivă propriu-zisă. Printre acestea se pot afla indemnizația socială pentru pensionari, indemnizația pentru însoțitor, drepturi acordate veteranilor, invalizilor sau văduvelor de război, foștilor deținuți politici, persoanelor persecutate din motive etnice ori membrilor unor uniuni de creatori. Aceste drepturi au baze legale diferite și pot fi afișate separat de cuantumul pensiei. CNPP precizează că talonul reflectă și indemnizațiile plătite în temeiul unor legi speciale. Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută și sub denumirea de pensie minimă, nu înlocuiește pensia calculată pe baza contribuțiilor. Ea completează venitul până la nivelul minim stabilit de lege, dacă pensionarul îndeplinește condițiile. De aceea, pe talon pot apărea separat pensia calculată și diferența suportată de la bugetul de stat. Diferențele și restanțele pot fi plătite separat În unele luni, pensionarul poate primi mai mult decât cuantumul net obișnuit. Diferența poate proveni din drepturi restante acordate în urma unei recalculări, a revizuirii dosarului, a unei hotărâri judecătorești sau a unei decizii emise cu întârziere. Restanțele reprezintă sume cuvenite pentru lunile anterioare. Ele nu trebuie confundate cu o majorare permanentă a pensiei. În funcție de momentul procesării, diferențele pot fi incluse în aceeași plată cu pensia lunară sau pot intra în cont printr-un transfer separat. CNPP folosește și categoria „plăți restante” pentru asemenea situații. Pensionarul trebuie să verifice atât talonul, cât și extrasul bancar. Două viramente efectuate în aceeași lună pot reprezenta pensia curentă și, separat, drepturi restante. De ce suma intrată în cont poate părea diferită Suma virată de casa de pensii ar trebui să corespundă totalului net de plată indicat în documentul de informare. Pot apărea însă confuzii atunci când: - în cont intră separat o restanță sau o diferență; - banca execută o poprire aplicată direct asupra contului; - pensionarul verifică soldul total al cardului, nu valoarea transferului primit; - există comisioane sau alte operațiuni bancare; - talonul consultat este aferent altei luni; - o indemnizație temporară a fost adăugată sau a încetat. Ce trebuie verificat în fiecare lună Pentru a înțelege corect talonul, pensionarul trebuie să pornească de la totalul drepturilor brute, să identifice indemnizațiile adăugate, apoi să scadă CASS, impozitul, poprirea și eventualele debite. Rezultatul trebuie să coincidă cu rubrica „total drepturi nete” sau „net de plată”. Dacă suma nu poate fi explicată din datele înscrise pe talon, pensionarul poate solicita lămuriri casei teritoriale de pensii care îi gestionează dosarul. Este util să aibă la îndemână talonul, extrasul bancar și eventualele decizii privind recalcularea, debitul sau poprirea. Talonul nu este doar o simplă chitanță. Este documentul care arată, lună de lună, cum s-a ajuns de la pensia stabilită pe hârtie la suma primită efectiv de pensionar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră